Judetul Dolj detine un palmares impresionant de obiective turistice mai putin cunoscute publicului larg, dar cu atat mai interesante si mai atragatoare pentru cei ce urmaresc sa cunoasca frumusetile, traditiile si cultura acestei regiuni.
Din comoara de astfel de atractii existente in aceasta zona, deja deosebit de solicitata din punct de vedere turistic pentru obiectivele aflate in resedinta de judet – Craiova – am selectat in cele ce urmeaza zece propuneri demne de luat in consideratie atunci cand se elaboreaza un proiect de vacanta dedicat.
Clasamentul nu se pretinde insa catusi de putin rigid, ci este extrem de maleabil, in functie de preferintele, pasiunile si target-ul fiecarui excursionist in parte, cu garantia ca in spatiul doljean pot fi regasite locuri incantatoare, in masura sa satisfaca gusturile si exigentele pana si a celor mai pretentiosi turisti.
Iata in cele ce urmeaza, propunerile noastre:
- Portul de la Cetate
Din punct de vedere cultural, Portul de la Cetate, amplasat intre Calafat si Turnu Severin, pe malul romanesc al Dunarii, constituie un punct de referinta pentru toti cei ce indragesc literatura, artele si armonia momentelor de delectare a mintii, spiritului si trupului cu nepretuite perle de vacanta.
Fruct al proiectului elaborat de Fundatia pentru poezie „Mircea Dinescu”, portul constituie in prezent un leagan de cultura, dar si un punct de atractie deosebit, gratie retetelor gastronomice speciale, oferite in localurile portului pe baza anumitor retete din vechime, stropite din belsug cu „vinul lui Dinescu”, adus de la crama Galicea Mare.
Obiectivul gazduieste frecvent evenimente culturale de exceptie, precum „Divanul de Film si Arta Culinara”, Festivalul SoNoRo, tabere de creatie, expozitii, spectacole si simpozioane, in colaborare cu parteneri nationali si internationali, deopotriva.
- Casa Memoriala Amza Pellea – Bailesti
Se afla in localitatea de bastina a mult regretatului Amza Pellea (1931-1983), la Bailesti, acolo unde „oamenii se nasc, traiesc si mor copii”, asa dupa cum afirma adesea indragitul actor roman.
Desi locuinta memoriala a fost inaugurata acum circa 13 ani, continua sa se bucure de interesul viu al publicului, indeosebi datorita succesului rasunator pe care Amza Pellea l-a inregistrat cu cele doua roluri celebre ale sale: „Nea Marin” si „Mihai Viteazu”.
Printre obiectele expuse la nivelul locuintei in care si-a petrecut copilaria, se afla si o serie de placute inscriptionate cu reflectii ale marelui nostru actor, dintre care am ales pentru cititorii nostri, una din cele mai sugestive:
„Lacrima si rasul raman cele doua mostre ale naturii umane; ele sunt taine carora numai magia scenei le poate da satisfactie.”
- Calafat – Palatul Marincu
Palatul Marincu, declarat oficial monument istoric, gazduieste azi Muzeul de Arta si Etnografie din Calafat, dar odinioara constituia resedinta instaritului boier Stefan Marincu si a sotiei sale Marie, construita in stil neo-clasic francez, cu accente baroc, in memoria fiicei lor, Marioara, disparuta dintre cei vii la frageda varsta de 13 ani, din pricina tuberculozei.
Edificiul acopera o suprafata de 8330 de metri patrati si detine anexe, boxe pentru cai, un amplu garaj, o sera si o gradina; incinta sa adaposteste lucrari de exceptie semnate de pictori celebri precum Nicolae Grigorescu sau Theodor Pallady, dar si sculpturi de o frumusete deosebita, impunatoare oglinzi venetiene, candelabre si decoratiuni in marmura de Carrara, cu splendide insertii rococo si o varietate de detalii extrem de elaborate, care incanta privirea.
- Cleanov – Festivalul Teiului
Cleanovul este o asezarea rurala ce face parte din comuna Carpen, renumit pentru traditia sarbatoririi anuale a Teiului, in ultima duminica a lunii iunie.
Festivalul Teiului constituie azi o ampla manifestare ce reinvie atmosfera balciurilor de odinioara, impletind-o cu parfumul ametitor al florilor de tei, cu cantece si jocuri traditionale oltenesti si nu in ultimul rand, cu bucate alese, mici si bere din belsug.
Detinand una din cele mai intinse zone impadurite cu tei din intreaga tara, Cleanovul este poate cel mai potrivit loc pentru organizarea unei astfel de manifestari si totodata una din cele mai ospitaliere asezari doljene.
- Bechet – Festivalul Vinului
Ospetele din perioada Festivalului Vinului de la Bechet se bucura de o reputatie ce a depasit de mult frontierele tarii: de la celebrul „Zaibar de Bailesti” si pana la saramura olteneasca sau puiul umplut cu mere si gutui, participantii isi pot delecta papilele gustative cu o larga varietate de specialitati culinare locale, dar si bulgaresti, preparate dupa retete din batrani.
Cei aflati in cautarea unei manifestari in cadrul careia se canta, se danseaza si se degusta pe indelete tocana de oaie, mamaliga cu branza de burduf si turte coapte in ceaun, stropite din belsug cu vinuri locale, regasesc in fiecare an, in luna noiembrie, la Bechet tot ceea ce le doreste sufletul.
Pana si vegetarienii sunt incantati sa ia parte, intrucat retetele ce le sunt dedicate acopera o larga varietate de optiuni: zacusca cu ciuperci, tocana de urzici, iahnie, sarmale de post sau placinte cu dovleac si verdeturi, pentru a enumera doar cateva.
- Racarii de Jos – Castrul Roman
Din punct de vedere al vestigiilor istorice, Doljul detine si un reper de exceptie la Racarii de Jos, reprezentat de Castrul Roman, situat la o altitudine de 103 metri – un sit arheologic cu o vechime de circa 1910 de ani, specialistii apreciind ca bogatul material ceramic, numismatic si militar descoperit aici ar data din perioada cuprinsa intre anii 102 si 106 e.n..
Cercetarile de specialitate au dezvaluit faptul ca la nivelul acestui castru au fost colocate trupe romane apartinand „Legiunii a V-a Macedonica”, dar si o unitate ecvestra de mauri, cunoscuta sub denumirea de „Numerus Maurorum”.
- Bucovat – Rezervatia Paleontologica
Atractia naturala din cadrul Rezervatiei Paleontologice de la Bucovat se inscrie la randul sau pe lista unora din cele mai interesante obiective turistice, dar mai putin cunoscute de publicul larg.
Este vorba despre circa patru hectare bogate in fosile de cochilii de moluste ce dateaza din epoca Paleoliticului – o rara zestre de astfel de repere, descoperita oficial in anul 1949, dar semnalata cu mult inainte de catre omul de stiinta si naturalistul austro-ungar Eduard Albert Bielz (in 1849).
Pentru pasionatii de paleontologie este demna de semnalat identificarea la nivelul acestei rezervatii a mai bine de 60 de specii de fosile de nevertebrate.
- Ciupercenii Noi – Rezervatia ornitologica
La Ciupercenii Noi se afla una din cele mai surprinzatoare rezervatii ornitologice din tara: se intimde pe o arie de aproximativ 500 de hectare si adaposteste peste 140 de specii de pasari, printre care unele cu adevarat spectaculoase, precum barza neagra, codobatura, batlanul purpuriu sau egreta pitica, pentru a insirui doar cateva.
Rezervatia este cu atat mai atragatoare cu cat se afla in unica zona dunareana care nu a intrat in planul de diguire si a permis infiintarea in 1971 a unei veritabile oaze speciale de flora si fauna.
- Segarcea – Podgoria Domeniului Coroanei
Este amplasata la nivelul unui maret amfiteatru sudic ce se intinde pe o suprafata de peste 270 de hectare cultivate cu vita de vie din care se obtine un vin apreciat la justa sa valoare, la nivel mondial: Tamaioasa Roza Romaneasca.
Leagan al strugurilor mangaiati de razele soarelui, Podgoria Domeniului Coroanei de la Segarcea se impune fara indoiala in palmaresul destinatiilor turistice doljene, nu numai pentru degustarea unui vin de exceptie, ci si pentru „incarcarea bateriilor” cu o energie pozitiva speciala, dobandita intr-un colt de verde sublim, incarcat cu dulceata si parfumul boabelor de struguri.
Nu intamplator podgoria se afla intr-un loc al carui nume latinesc – Segarcea – se traduce prin expresia „taram mult visat”, desi putini isi mai amintesc azi de aceasta particularitate lingvistica; in acelasi timp, centrul viticol de excelenta se situeaza in mod miraculos pe paralela 44 – socotita de specialistii in vinificatie drept „paralela de aur a vinurilor”, care daruieste acestei podgorii o binemeritata emblema internationala ca „patrie a Cabernetului”.
- Plenita – Rezervatia de bujori salbatici
Un loc din care nu-ti vine sa mai pleci este si Rezervatia de bujori salbatici de la Plenita – un loc care dedica in luna mai a fiecarui an o sarbatoare speciala acestor flori deosebite, cu adevarat incantatoare.
Unica in Romania, rezervatia acopera circa 50 de hectare, transformandu-se intr-un taram de basm in perioada de inflorire a bujorilor salbatici apartinand speciei Peonia Peregrina, mult apreciata inca din antichitate pentru proprietatile sale farmaceutice speciale.
La nivelul scrierilor lui Hippocrate – parintele medicinei – se afla note potrivit carora aceasta planta minunata era utilizata odinioara ca ingredient pentru prepararea unor leacuri cu efect curativ pentru mai bine de o duzina de afectiuni din cele mai variate.
Intrucat unicele zone din care putea fi recoltata erau cea din actuala rezervatie doljeana si o regiune mai putin accesibila din Turcia, bujorul salbatic se afla la mare pret in antichitate, motiv pentru care se regaseste reprezentat si pe fragmentele vaselor antice de ceramica, acordandu-i-se un loc de cinste in panoplia plantelor binefacatoare descoperite vreodata la nivelul Batranului Continent.
Dar plaiurile doljene detin multe alte atractii turistice pline de farmec sau incarcate de semnifìcatii istorice si spirituale, precum Manastirea Sadova, Lacul Bistret sau Manastirea Maglavit – loc de odihna vesnica pentru Petrache Lupu, pe care Dumitru Staniloae il socotea cu adevarat „pur, simplu si practic, deci incapabil sa nascoceasca viziuni si minuni absurde”.
Oricare ar fi lista preferintelor vizitatorului ocazional, Doljul nu-si dezamageste niciodata turistii, ci le dechide larg bratele, intampinandu-i cu caldura, umorul si ospitalitatea traditionala olteneasca in oricare din punctele itinerariului ales.
Bibliografie:
- Badea, Lucian & Ghenovici, Alexandra – „Judetul Dolj”, 1974;
- Enache, Stefan & Plesa, Teodor – „Zona etnografica Dolj”, 1982;
- Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie „A.D. Xenopol”, 1988;
- Leferman, Mariana, Braun, Gabriela & Nastase, Adrian – „Dictionarul personalitatilor Doljene”, 1999;
- Opris, Ioan – „Monumentele istorice din Roamnia: (1850-1950)”, 2001.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.