Oradenii se mandresc nespus cu frumusetile orasului lor de bastina, dar Bihorul detine multe alte obiective turistice de exceptie in afara resedintei sale de judet – atractii care merita din plin luate in consideratie pentru un itinerariu turistic de neuitat.
Lasand de-o parte pana si faimoasele Bai Felix, pentru care nu putine persoane au dezvoltat o veritabila dependenta dupa ce s-au relaxat in apele sale termale, ne-am orientat atentia asupra altor locuri interesante de pe meleagurile bihorene, nu mai putin incantatoare si pline de surprize placute.
Iata in cele ce urmeaza zece propuneri ancorate in acest context, care speram sa va stimuleze interesul si sa va invite la drumetie, pentru a va darui clipe de vacanta menite sa va incarce bateriile cu o remarcabila energie pozitiva.
- Stana de Vale
Nu departe de coama masivului Vladeasa din Muntii Apuseni, la o altitudine ce depaseste cu putin 1000 de metri, se afla statiunea Stana de Vale – un loc care atrage calatorii precum un magnet irezistibil, atat datorita imersiunii sale intr-o oaza de verde intens, cat si gratie apelor minerale pe care le detine, aerului puternic ionizat si multimii de mici cascade naturale care se formeaza de-a lungul cursurilor paraielor locale.
Traseele montane pline de farmec, peisajele, dar si partia de schi locala, ofera oportunitati de relaxare pentru toate varstele, iar posibilitatea de a imbina placutul cu utilul isi deschide larg portile in acest loc, intrucat Stana de Vale detine pensiuni, hoteluri si centre de tratament pentru persoanele care sufera de afectiuni respiratorii, suprasolicitari fizice si intelectuale, anemii sau alte patologii asociate.
Tot aici, frumoasa cascada Iadolina rapeste privirile calatorilor ocazionali, racorind stancile muntoase cu apele sale repezi, zgomotul caderii sale de apa acoperind exclamatiile admirative ale celor se o zaresc.
- Lacul Vida
Se afla in vecinatatea asezarii Luncasprie si este in realitate un lac de acumulare artificial, dar nu mai putin atragator pentru turisti, datorita unui element aparte care-l distinge fara indoiala: eeste vorba despre un soi de palnie cu rol de deversor, plasata in mijlocul lacului cu scopul de a ajusta debitul acestuia in anotimpul ploios.
Frumusetea imprejurimilor este deosebita, lacul fiind inconjurat de padure si marginit de salcii pletoase a caror trena aluneca gratios spre oglinda de apa, semenea unor ornamente naturale, plasate de o mana invizibila la locul potrivit.
- Cetatile Ponorului
Desemneaza unul din cele mai spectaculoase complexuri carstice din intreaga tara, amplasat intr-o depresiune impadurita cu conifere, profunda de aproximativ 300 de metri si cu o largime de peste un kilometru.
Cel mai atragator punct se afla la nivelul peretului vestic al canionului, unde se remarca un portal cu o inaltime de peste 70 de metri format in stanca, avand aspectul unei ogive gotice, la picioarele careia se pierde Valea Cetatilor – o veritabila imagine-simbol a grandiosului fenomen carstic ce caracterizeaza Apusenii.
In stanga acestuia se profileaza un versant superior ce se inalta asemenea unei paveze dinaintea Dolinei III, la nivelul careia au fost construite doua mici terase din barne masive, chiar deasupra impresionantei prapastii.
La dreapta in schimb, trecand pe sub o arcada, drumul conduce catre Dolina II – un aven circular care prezinta la baza doua guri de acces: una spre Dolina I si cealalta spre un tunel subteran al Pesterii Cetatii Ponorului.
Este poate unul din obiectivele turistice cele mai incarcate de magie, intrucat ochiul insetat de cunoastere al calatorului nu stie unde sa poposeasca mai intai, iar legendele istorisite de oamenii de prin partea locului adauga doza justa de condiment excursiei pe aceste carari.
- Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Cu un nume pe cat de curios pe atat de invitant, pestera Ghetarul de la Focul Viu constituie fara indoiala o atractie turistica in masura sa satisfaca pana si cei mai pretentiosi turisti in materie de spectaculozitate: ghetarul format in interiorul pesterii are aspectul unei dantelarii franjurate cristaline, extinzandu-se pana spre exterior de-a lungul unei fante superioare.
Ori de cate ori razele soarelui patrund prin aceasta fanta, formatiunile ghetarului stralucesc asemenea unui foc scanteietor, de unde si denumirea pesterii.
Spectacolul cel mai fascinant are loc in jurul orei 14, cand soarele lumineaza ghetarul perpendicular – o splendida alegorie de stralucire si joc de lumini, ca intr-un taram de basm.
- Lacul Lesu – Remeti
Cele peste 28 de milioane de metri cubi de apa pe care specialistii estimeaza ca ar ingloba imensul lac Lesu, cu o intindere de circa 150 de hectare, i-au atribuit pe buna dreptate supranumele de „masivul de apa din masivul de piatra al muntilor bihoreni”.
Apa acestui lac este de un verde intens, iar adancurile sale au alimentat o multime de legende cu zmei si capcauni care ar trai intr-un taram aflat la mare adancime, sub acest urias bazin, numai bune pentru a infierbanta imaginatia celor mici in prag de seara.
Pentru celelalte generatii nu lipsesc atractiile suplimentare precum satul de vacanta de la Coada Lacului, pensiunile si ofertele de divertisment cu specific montan, dar si dedicate celor ce indragesc pescuitul.
Chiar numele lacului provine din istorisiri vechi, ce amintesc faptul ca pe aceste plaiuri, nu de putine ori ursii mureau prinsi in capcana unor pesteri care se surpau, lucru care s-ar fi petrecut intocmai si intr-o mina din vecinatatea localitatii Remeti: trupul lipsit de viata al unui urs enorm ar fi fost descoperit in adancurile minei.
Atata mina cat si lacul au preluat tocmai aceasta denumire de „Lesul Ursului” – o idee care, in ciuda dozei sale de macabru, s-a dovedit destul de inspirata daca e sa judecam dupa succesul de care se bucura si in ziua de azi aceasta zona turistica.
- Pestera Ursilor
Nu se poate da o raita turistica in Bihor fara a poposi la faimoasa Pestera a Ursilor din vecinatatea comunei Pietroasa.
Cele doua galerii suprapuse ale sale contin interesante formatiuni stalactitice si stalagmitice, dar si un element aparte, care o distinge fara indoiala din categoria celorlalte pesteri similare: aici su fost descoperite osemintele unor mamifere care au trait cu mii de ani in urma.
Printre acestea se numara hiena, leul, capra neagra si ursul de caverna – un stramos disparut de milenii al ursului brun actual care traieste in padurile Apusenilor.
- Pestera Ciur-Ponor
Rezervatia naturala de tip speologic, pestera Ciur-Ponor se afla in Muntii Padurea Craiului, in comuna Rosia si in apropierea orasului Alesd.
Are o suprafata de circa un hectar si prezinta o unica gura de acces, chiar in punctul de patrundere a paraului Ciurului in subteran.
Interiorul acestei imprsionante caverne se afla in realitate sapte pesteri al caror aspect sugereaza tocmai ideea de „invitatie la aventura” – o destinatie turistica ce garanteaza un mix perfect de incantare si explorare, de pe urma caruia se dobandeste un bogat album cu imagini de neuitat.
- Cheile Galbenei
O alta calatorie aventuroasa se poate organiza la Cheile Galbenei – un obiectiv turistic cu aspectul unui salbatic canal de drenaj pentru apele care se revarsa spre depresiunea Beiusului.
Impresionantele creste abrupte, cascadele inspumate, multimea de pesteri si tunelele subterane abunda in aceasta zona, oferind iubitorilor genului un traseu pe cat de incitant pe atat de solicitant, la mare cautare de pasionatii de sport extrem.
- Pestera Meziad
Este faimoasa pentru coloniile sale de lilieci si concretiuni spectaculoase de tip speleotemic, al caror aspect starneste cu adevarat uimirea.
La nivelul acestei pesteri au fost identificate de specialisti si o serie intreaga de urme apartinand epocii paleoliticului si neoliticului – marturie pentru existenta ancestrala a omului in aceste locuri.
- Platoul Carstic Vascau – Calugari
Cuprinde mai multe obiective interesante nu numai din punct de vedere al fenomenologiei carstice, ci si al celui ce tine de universul plantelor si animalelor regasite in aceasta zona si chiar din punct de vedre spiritual: Izbucul Calugari, Pestera Campeneasca, Izvorul Boiu si Manastirea de la Izbuc.
Aceasta din urma a devenit in ultimii ani un loc de pelerinaj pentru toti cei ce sarbatoresc cu piosenie „Sfanta Maria Mare” dar si „Inaltarea Domnului” – doua evenimente de referinta pentru crestinii-ortodocsi de pretutindeni.
Meleagurile Oradene abunda insa in locuri incantatoare – e dificil de stabilit in ce directie e mai bine sa-ti indrepti atentia din punct de vedere al intocmirii unui itinerariu de vacanta daca nu se dispune de cel putin doua-trei saptamani pentru hoinarit.
In plus, bucatele sunt extrem de gustoase peste tot, beneficiind de avantajul de a oferi o larga varietate de retete romanesti si unguresti, menite sa satisfaca exigentele oricui – un motiv in plus pentru a lua parte la festivalurile locale organizate pe intreaga perioada de vara, unde specialitatile culinare sunt stropite din belsug cu palinca sau vin rosu „puterea ursului”.
„Bihorul este leagan al creativitatii naturii, al unei bogate zestre de etnografie si folclor, al marturiilor istorice, al vestigiilor arheologice si al taramurilor de basm – daca stii unde sa cauti, gasesti cu adevarat de toate”, scria arheologul-muzeograf Gruia Fazecas in lucrarea sa intitulata „Preistoria si Protoistoria. Istoria Bihorului. Civilizatie, sociatate, economie, mentalitati” (2018) – o afirmatie pe care merita sa o apreciem la justa sa valoare, fara indoiala.
Si Cristian Cocea sublinia in lucrarea sa „Ghidul Romaniei misterioase” (2005), ca plaiurile bihorene constituie o zona extrem de atragatoare atat din punct de vedere turistic, cat si din perspectiva valorilor etnografice, folcloristice, traditionale, spirituale si istorice, deopotriva.
Asadar inscrieti cu incredere Bihorul pe lista de prioritati turistice in momentul in care v-ati hotarat sa porniti cu rucsacul in spate in cautare de aventuroase excursii in vestul tarii.
Bibliografie:
- Faur, Viorel – „Contributie la cunosterea istoriei Bihorului”, 1970;
- Dumitrascu, Sever – „Repertoriul monumentelor naturii, arheologice, istorice, etnografice, de arhitectura si arta din judetul Bihor”, 1974;
- Bleahu, Marcian – „Pesteri din Romania”, 1976;
- Seisanu, Romulus – „Romania: atlas istoric, geopolitic, etnografic si economic”, 2000;
- Cocea, Cristian – „Ghidul Romaniei misterioase”, 2005.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.