Judetul Arges detine multiple puncre de atractie, raspandite pe intreaga sa suprafata, nu numai in resedinta de judet – Pitesti – motiv pentru care calatorul ocazional dispune de o ampla paleta de obiective catre care sa-si indrepte interesul.
Pentru cei ce doresc sa strabata cararile acestui judet pe post de turist manat de curiozitate si dorinta de a descoperi frumuseti romanesti aparte, am evitat cu buna stiinta Pitestiul, Transfagaraseana si Manastirea Argesului – repere arhicunoscute – avansand in schimb in cele ce urmeaza o insiruire de zece propuneri dedicate, care merita evaluate la intocmirea itinerariului corespunzator:
- Cascada Capra
Mai este numita si Cascada Iezerului si se afla pe coasta sudica a Muntilor Fagaras, la o altitudine de peste 1600 de metri, in imediata vecinatate a Transfagarasanului si cam la mijlocul drumului dintre Cabana Capra si Balea Lac.
Caderea de apa a acestei cascade depaseste inaltimea de 40 de metri si provine din acumularea hidrica a lacului Capra; suvoaiele cascadei au un debit remarcabil, astfel incat isi mentin cu incapatanare curgerea chiar si la temperaturile joase ale anotimpului rece, inghetand doar in perioadele in care gerul musca puternic natura in zona respectiva.
Pitorescul imprejurimilor fascineaza calatorul, iar drumul intortocheat il invita la concentrare si la un efort suplimentar, rasplatit fiind la final cu o binemeritata priveliste de vis de pe podul suspendat din fata cascadei.
- Curtea Domneasca din Curtea de Arges
Pentru a vizita pe indelete ansamblul Curtea Domneasca din Curtea de Arges ar putea fi nevoie de zile intregi, intrucat complexul este alcatuit din mai multe repere cu statut de monumente istorice, deosebit de interesante, printre care amintim Ruinele caselor domnesti Basarab, Turnul de poarta al incintei bisericii si Biserica Sfantul Nicolae – Domnesc – ctitorita chiar de catre Basarab I insusi, in anul 1352 pentru a servi drept resedinta voivodala.
Biserica este faimoasa indeosebi datorita picturilor sale murale aparte, realizate la nivelul peretilor interiori, de o valoare inestimabila, apartinand secolului al XIV-lea, care consacra lacasul de cult drept unul din cele mai pretioase si mai reprezentative monumente ale arhitecturii romanesti medievale.
- Cetatea Poenari
Pe creasta muntoasa care vegheaza deasupra Cheilor Argesului, in imediata vecinatate a localitatii Arefu, se regaseste un alt monument istoric cu adevarat special: Cetatea Poenari – loc de refugiu si de supraveghere a imprejurimilor utilizat in trecut de catre Vlad Tepes si resedinta secundara a acestuia cu statut de fortareata inexpugnabila pentru otomani.
Cu cele cinci turnuri ale sale, cetatea prezinta ziduri cu o grosime impresionanta, de circa 2-3 metri si este amplasata intr-un punct strategic, de la nivelul caruia se poate admira intreaga priveliste a Vaii Argesului – un spectacol fara egal, pentru care merita din plin efortul de a urca cele 1480 de trepte ale scarii cu balustrada construita in epoca moderna pentru a accesa castelul.
- Pestera Dambovicioara
Masivul Piatra Craiului adaposteste multe pesteri interesante, dar Pestera Dambovicioara se distinge din randurile acestora prin caracteristicile sale deosebite: formata in urma sapaturilor apelor paraului Dambovicioara la nivelul calcarelor jurasice montane, este o pestera cu temperaturi de circa 10-12 °C, prezentand un horn de aproximativ 10 metri, prin care patrunde la interior un usor curent de aer.
Lungimea unicei sale galerii depaseste 500 de metri, servind drept adapost in vremuri de mult apuse atat pustnicilor cat si haiducilor, legendele locului pomenind cum doi din acestia din urma – haiducii Fulga si Budac – furau de la bogati pentru a imparti saracilor si chefuiau cu localnicii ori de cate ori aveau prilejul de a lua parte la nunti sau cumetrii, apoi se refugiau la adapostul pesterii, unde li se dadea de veste cand potera incerca sa-i surprinda pe nepregatite.
- Castrul de piatra Jidava
Dateaza inca din epoca cuceririi Daciei de catre romani si este unicul ce face parte din sistemul strategic de aparare proiectat pe linia de fortificatii care a fost construit in piatra, inconjurat de un zid impunator, cu turnuri dreptunghiulare pe fiecare latura si semicirculare la colturi.
Controland drumul prin Pasul Bran si garantand accesul unitatilor militare catre teritoriile din nord, dar si servind drept important nod comercial si de tranzit deopotriva, castrul a oferit arheologilor numeroase repere pretioase, de la cele numismatice constand in amfore cu monede datand de la jumatatea secolului al III-lea si pana la obiecte reprezentative din ceramica, arme, podoabe si unelte ce atesta existenta populatiei autohtone in aceasta regiune inca din timpul cuceririlor romane in Dacia.
- Biserica de lemn Sfantul Gheorghe – Bascov
Datand din prima jumatate a secolului al XVIII-lea, biserica de lemn din Bascov a fost cladita sub hramul Sfantului Gheorghe, pe mosia serdarului Grigorie Druganescu, de catre Martin Buliga.
In 1942, primele lucrari de restaurare a lacasului au dezvaluit fragmentele picturilor originale infatisand un moment cu o semnificatie spirituala deosebita – Buna Vestire – dar si doua din cele mai importante personaje biblice: David si Solomon.
Se remarca frumusetea aparte a usilor imparatesti, cu ferestruici taiate in stilul uscioarelor dacice antice, sculptate cu maiestrie, purtand o splendida varietate de motive, de la crucea cu puternica semnificatie relifioasa la frunza de iedera si de la rozeta regasita in vremuri de mult apuse pe scuturile razboinicilor, la simbolicul pom al vietii.
- Curtea lui Mares Bajescu – Bailesti
Calatorul interesat de istorie poate remarca la Bailesti, in satul Bajesti, un ansamblu de monumente istorice reunite in cadrul Curtii boieruluilui Mares Bajescu, incluzand alaturi de ruinele resedintei sale fortificate, ale povernei si zidurilor cu turnuri, si Biserica Adormirea Maicii Domnului.
Putine persoane cunosc istoria lui Mares Bajescu – muscelean de origini, provenind dintr-o familie de simpli negustori, dar care a accesat vertiginos inalta societate romanesca a secolului al XVII-lea, casatorindu-se cu surle si trambite cu o descendenta a familiei Cantacuzino.
A fost unicul boier muntean care a reusit sa obtina inalta dregatorie de Ban al Craiovei, dedicand o buna parte din averile sale ctitoriilor lacaselor de cult, finantand de altfel si Manastirea Cornetu de pe Valea Oltului, pe care o considera cu adanca pretuire drept, „lacas de binecuvantat rafugiu in caz de napasta”.
- Ansamblul conacului Alimanisteanu
Cuprinde la randul sau, alaturi de conacul boieresc al fostului ministru de finante Dumitru Alimanisteanu (1898-1973), ctitorit in perioada 1938-1943, anexe, biserica si parcul pe care-l visa drept loc de refugiu, meditatie si incantare, dar care n-a avut parte catusi de putin de o astfel de destinatie.
Odinioara, aici se profila semeata cladirea impozanta a conacului, cladita in stil traditional romanesc, cu zidarie din piatra si acoperis din sindrila, dupa planurile arhitectului Octav Doicescu – obiectiv al carui scop initial era gandit spre a deveni azil pentru batrani, dar care a fost donat de voie, de nevoie, in 1947 Academiei, transformat fiind in… statiune pomicola de cercetare.
In realitate, conacul ar fi fost proiectat si cu scopul de a servi drept resedinta de vanatoare a Regelui Mihai, dar nomenclatura comunista l-a transformat ulterior in casa de odihna si distratii personale pentru privilegiatii membri de partid.
In ciuda faptului ca a fost declarat monument istoric, conacul nu a fost restaurat dupa cumplitul incendiu care l-a mistuit in mare parte in anul 1999.
Dumitru Alimanisteanu a fost unul din putinii supravietuitori ai inchisorii Sighet, in beciurile careia a fost azvarlit in 1950, indurand supliciul unui lung sir de alte inchisori dupa aceasta: Ocnele Mari, Pitesti, Galati, Jilava si chiar si cea din Botosani.
A fost eliberat abia in anul 1963 si a trecut in lumea celor drepti in deplin anonimat, la Bucuresti, in 1973, in imprejurari discutabile, motivul mortii sale inscris oficial in documente fiind „accident de tramvai”.
- Schitul Ciocanu
A fost ctitorit in 1547 si este si in prezent unul din cele mai frumoase lacasuri de cult de pe plaiurile muscelene, amplasat in miez de padure verde, pe culmea dealului Ciocanul, la aproximativ 8 kilometri de Campulung Muscel.
Panorama de care se bucura calatorul ajuns in acest punct este cu adevarat spectaculoasa: vara, cand cerul este senin, pot fi admirate varfurile muntoase Clabucet, Nucsoara, Voievoda, Iezerul Mare, Iezerul Mic, Boldu, Papusa si Dealul Mataului, iar in jos, curgerea vioaie de ape ale paraiasului Valea Ciocanului.
- Curtea Golestilor
Este in realitate un complex alcatuit din mai multe monumente istorice care includ, alaturi de conacul Golesti, baia turceasca, fantana Golestilor, cladirea scolii si administratiei, parcul conacului, busturile Golestilor, turnul portii si zidurile de incinta cu cele patru turnuri amplasate la colturile lor, un chiosc si un alt parc, aflat in imediata vecinatate a ansamblului.
Conacul isi intampina si azi oaspetii cu foisorul sau de zidarie cu tunel de acces, drumul de straja si acoperis de sita cu aspect tuguiat, purtand in varf un ornament metalic ce-l infatiseaza pe clucerul Albu Golescu in saua calului sau, cu buzduganul inaltat.
Albu Golescu (1818-1873), se numea de fapt Alexandru si detinea rolul de mare dregator, caruia-i revenea sarcina de a aproviziona Curtea Domneasca cu toate cele de trebuinta, o buna parte din prestigiul si influenta sa la curte datorandu-se sotiei – sora lui Petru Schiopul, domn al Moldovei.
Incinta poarta insa si o alta amprenta istorica importanta: este locul in care Tudor Vladimirescu si-a petrecut ultimele zile de libertate in anul 1821, iainte de a fi tradat de proprii sai capitani.
Conacul a fost restaurat intr-o maniera impecabila, constituid un excelent punct de atractie turistica in prezent si totodata un loc optim pentru organizarea la mansarda a unor evenimente culturale deosebite.
Bibliografie:
- Iancu, Mihai & Stanescu, S. – „Valea Argesului”, 1970;
- Barco, Aurelia & Nedelcu, Eugen – „Judetul Arges”, 1974;
- Crucean, Ion – „Pe Arges in jos”, 1990;
- Cantacuzino, Gheorghe I. – „Cetati medievale din Tara Romaneasca in secolele XIII-XVI”, 2001;
- Johnson, Jack – „Arges”, 2010.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.