The Power of Myth (Puterea mitului), de Joseph Campbell

The Power of Myth (Puterea mitului) este o carte scrisa de Joseph Campbell ce schimba tiparele gandirii si ne ajuta sa intelegem si sa analizam puterea mitului. Cat de importanta este mitologia, la ce ne foloseste si de ce ar trebui sa o studiem in lumea moderna? Cartea imbraca formatul de interviu, publicata in anul 1988 pe baza documentarului intitulat „Joseph Campbell si puterea mitului”, transmis initial la nivelul retelei Public Broadcasting Service (PBS).

De ce este importanta mitologia?

Joseph Campbell a fost unul dintre cei mai mari cercetatori ai miturilor ?i religiilor, scriitor ?i orator american, cunoscut pentru lucr?rile sale în domeniile mitologiei comparate ?i ale religiei comparate. Acest documentar continea un numar de sase conversatii cu durata de o ora fiecare, axate pe subiectul mitologiei si rolului detinut de aceasta, intr-un dialog sustinut de Joseph Campbell cu jurnalistul american Bill Moyers.

Primele cinci sectiuni ale interviului au fost filmate in California, in incinta „Skywalker Ranch”, proprietatea celebrului regizor, scenarist si producator american George Lucas, care a marturisit ca s-a insiprat din opera lui Campbell pentru a scrie scenariul „Razboiului Stelelor”.

Cea de-a sasea conversatie a fost filmata in schimb in incinta edificiului American Museum of Natural History din New York, in timpul ultimilor doi de viata ai lui Campbell (doar in timpul verii).

In cadrul acestor interviuri, cercetatorul american isi prezenta teoriile cu privire la mitologia comparata, caracteristica de continuitate a mitului si prezenta acestuia in societatea omeneasca – colocvii extrase de fapt din opera fundamentala a lui Campbell – „The Hero with Thousand Faces” (Eroul cu o mie de chipuri), scris in 1949.

Cartea a fost publicata concomitent cu transmiterea serialului documentar la nivelul PBS, urmand formatul acestuia din urma, dar furnizand si alte continuturi complementare, care nu au fost incluse in versiunea originala a celor sase sesiuni de interviu pentru televiziune.

Teoria tranzitiei si cea a perpetuarii mitului

Volumul trateaza deopotriva conceptul universalitatii mitului si evolutia acestuia de-a lungul istoriei, acordand o atentie speciala totodata si locului pe care-l ocupa mitul in societatea moderna.

Campbell confrunta propria sa educatie, pregatire profesionala si experienta ca subiect implicit al epocii moderne, cu diferite istorii apartinand altor culturi ale civilizatiei omenirii, pentru a expune cititorului propria sa teorie potrivit careia societatea moderna traverseaza o perioada de tranzitie, parcurgand un traseu ce porneste de la anticele mitologii si traditii pentru a se indrepta catre un nou mod de gandire, ce deschide larg portile fenomenului emergent al mitologiei globale.

Pivotul central al lucrarii este constituit de universalitatea miturilor ce se intalnesc de-a lungul intregii istorii a omenirii, fara ca vreuna din epoci sa faca exceptie si nici vreun anumit tip de cultura sau de organizare sociala examinate.

In opinia autorului, miturile constituie acel conglomerat de legende si istorisiri pe care un popor ajunge sa-l perceapa ca element ce apartine propriei lor culturi, convins fiind ca le apartine, ca le confera o identitate aparte.

Mai mult decat atat: inainte de a se inventa scrierea, aceste legende si istorisiri au fost transmise din generatie in generatie sub forma orala, infiltrandu-se treptat in ritualuri si manifestari traditionale pentru a nu fi uitate, pana ce oamenii incepura sa le dedice reprezentari ilustrative inscriptionate in peretii pesterilor, apoi pe tablite de lut, in piatra si in cele din urma apeland la scriere, pentru a le consemna in papirusuri, hrisoave si alte suporturi menite sa le asigure supravietuirea peste secole.

Manifestarea repetitiva a anumitor teme la nivelul diferitelor mitologii conduce la constientizarea faptului ca acestea zugravesc adevaruri universale si eterne”, afirma Campbell.

Acest proces indelungat se manifesta diferit in zone geografice diferite, ceea ce in opinia lui Campbell nu constituie o dovada de fragmentare originara, ci doar o transformare, o adaptare in functie de variatiile culturale ale fiecarui popor in parte.

Cum se aseamana miturile si religiile?

O caracteristica ce se distinge la nivelul intregului volum, consta in faptul ca autorul utilizeaza frecvent termenul de „mit” precum un echivalent al celui de „religie”, subliniid acea tipologie de naratiune specifica acestora, care are drept obiectiv oferirea unor invataturi, a unor explicatii sau a unor adevaruri cu valoare axiomatica, pentru a le intipari in constientul colectiv.

La nivel general chiar, Campbell considera ca miturile imbratiseaza religiile si le netezesc drumul, ajutandu-le sa infloreasca si sa-si proiecteze perceptele asupra culturii unei societati.

Rasfoind paginile cartii facem cunostinta si cu un alt argument asociat modului in care autorul se raporteaza la mit si la religie:

„(…) istoria dezvoltarii unei culturi si a societatii corespunzatoare acesteia se identifica in buna parte cu mitologia si cu religia sa, iar contextul geografic al unei mitologii specifice indeplineste chiar un rol semnificativ in evolutia acelei societati”.

Cand doua sau mai multe culturi diferite isi extind aria de influenta si ajung sa intre in contact intre ele, rezultatul acestei coliziuni – fie ca imbraca forma unei cuceriri, fuziuni sau servituti – genereaza in mod inevitabil metamorfoze la nivelul mitologiei rezultante, avand efecte de necontestat si asupra religiilor originare, oricat s-ar diferi acestea intre ele, desigur nu in maniera instantanee, ci de-a lungul unei perioade mai mult sau mai putin extinse.

Surpriza elementelor comune

Campbell insusi se defineste ca educat si crescut in spiritul religiei „romano-catolice”, dezvaluind faptul ca pasiunea sa precoce pentru miturile si istorisirile indienilor nativi din America ii crea o emotie deosebita, mai cu seama in conditiile in care descoperi ca temele creatiei, mortii, reinvierii si inaltarii la cer cu care facuse cunostinta inca din copilarie, se regasesc si in miturile indigenilor.

Acest lucru dadu startul interesului sau nemarginit pentru studierea mitologiei comparate – o pasiune care-l impinse sa aprofundeze acest domeniu de-a lungul intregii sale vieti, descoperind acelesi teme universale in religia hinduista si in legendele arthuriene medievale.

Dar surpriza elementelor comune nu fu asociata doar aspectelor legate de mitologiile savechilor popoare, ci si de rolul recent detinut de mituri si ritualuri in societatea contemporana, in care nu pot fi imaginate anumite evenimente speciale din viata omului fara traditionalele ceremonialuri: nunta, botez, funararii sau alte momente importante ce ne marcheaza existenta.

Pentru a demonstra cat de profund sunt infiltrate radacinile ritualurilor in societatea moderna, Campbell aminteste momentul in care fu asasinat fostul presedinte al Statelor Unite, John F. Kennedy, descriind impresionantul ceremonial al funerariilor acestuia ca

un exemplu elocvent pentru serviciile elevate pe care ritualul le da societatii”, identificandu-se in acest mod drept „o importanta necesitate sociala” ce se regaseste pe toate meridianele lumii.

Beneficiile studierii mitologiei de catre noile generatii

In „The Power of Myth”, regasim si opiniile lui Campbell cu privire la beneficiile pe care le-ar putea aduce in randurile noilor generatii studierea mitologiei in scoli.

In acest context autorul utilizeaza expresia mitologie eficace pentru a indica faptul ca excluderea studiilor clasice din programa educativa moderna conduce la lipsa constientizarii fundamentelor mitologice din patrimoniul societatii.

In opinia sa, acest lucru, asociat unei majore tendinte materialiste si tehnologiei ca instrument emfatic ar fi responsabil pentru devierea comportamentala a multor adolescenti din New York, dar si din alte metropole importante americane, care se abat de la fluxurile sociale firesti, pentru a deveni rebeli, imorali si atrasi ca un magnet sa se uneasca in bande.

O proiectie asemanatoare este relevata si la nivelul modalitatii in care noile generatii se raporteaza la iubire si la casatorie: Campbell sustine ca detasarea de inaltele idealuri promovate de mituri in acest context, a generat o atitudine superficiala in ambele directii, iubirea fiind frecvent echivalata cu aventura lejera, iar casatoria cu o uniune din interes.

Adevarata casatorie e aceea ce inglobeaza o identitate spirituala si intra in rezonanta cu un Dumnezeu viu, martor nevazut la acea legatura speciala; o decisiva manifestara a convingerii de a sacrifica ego-ul personal in beneficiul cuplului – o adevarata imagine mitologica a sacrificiului de ceva concret petru un bine transcedental”, afirma Campbell, subliniind faptul ca aceste lucruri nu sunt din pacate predate in scoli.

Acest motiv apare bine reprezentat si in alte opere ale lui Campbell, care obisnuia sa afirme de altfel ca: „Erou este acela ce si-a daruit viata unui lucru mai important ca el insusi” – trimitere evidenta catre universul mitologic atat de indragit de el.

Concluzii nu tocmai imbucuratoare

In partea finala a volumului, Campbell concluzioneaza ca societatea moderna nu mai detine acel tip de stabilitate care odinioara deriva tocmai din educarea maselor spre a se raporta la mitologie si la legende, dar si la studierea operelor marilor clasicilor greci sau romani. Aceasta ar constitui principala cauza pentru care

in societatea moderna nu se mai regaseste o mitologie eficace, prin intermediul careia indivizii sa-si poata redimensiona si repozitiona propriul lor loc in societate”.

De aici ar rezulta o pierdere a valorilor, o dezorientare si un comportament pseudo-haotic al individului in societate, care nu-i permite sa intre in armonie cu natura, sa perceapa adevaratele lucruri importante din viata lui si sa adopte decizii juste in consecinta.

Analiza atenta a simbolurilor nationale ale SUA este utilizata de Campbell pentru a ilustra posibilitatea oferita de folosirea miturilor spre a incorpora credintele unei intregi societati – o reprezentare cat se poate de elocventa pentru modul in care mitologia isi indeplineste sarcina de a uni o natiune.

Autorul sugereaza ca omul ar putea sa se inspire din cuceririle stiintei moderne pentru a reechilibra balanta, referindu-se in repetate randuri la imaginea Terrei surprinsa din spatiu – un tablou ce stimuleaza omenirea sa se identifice cu planeta.

Acest concept al unei mitologii emergente, care ar fi bazata pe aspecte globale ale vietii, constituie un refren ce strabate din intregul volum, ca o invitatie la a medita asupra schimbarilor benefice pe care omul ar putea sa si le inscrie in lista misiunilor sale de majora importanta.

Bibliografie:

 

  1. Campbell, Joseph – „The Power of Myth”, 1988;
  2. Cousineau, Phil – „Once and Future Myths: The Power of Ancient Stories in Our Lives”, 2003;
  3. Colum, Padraic – „Great Myths of the World”, 2005;
  4. Macdonald, Fiona – „Myths and Legends”, 2016;
  5. Raybom, Tim – „Misconceptions: A Guide to the World’s Most Popular Myths”, 2021.

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 132 times, 1 visits today)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.