Sacrificiile la geto-daci

În lumea antic?, daca aveai zei trebuia sa le sacrifici ceva. Stiu, era o relatie ciudata, dar na, astea erau vremurile. Daca iti doreai sa iti impaci zeul, sa ii ceri iertare sau sa-i ceri ajutorul sa-ti ucida dusmanii, trebuia sa ii aduci ceva ofrande. Sau sa faci sacrificii de animale. Alteori de oameni. Deci sa ziceti merci ca n-ati trait in epoca aia.

 

Aceasta relatie cu zeii era mereu oficiata de preoti. Acestia indeplineau sacrificiul animal sau uman în cadrul unui ritual religios care urma anumite reguli si avea anumite semnificatii. Practic, ofrandele erau primele. Daca dorinta pusa pestisorului de aur era mai complicata trebuia sa bagi si ceva ofrande. Grecii ofereau zeilor libatii, adica varsau pe altare un vin indoit cu apa, adica vinul ala bun il tineau pentru ei. Dar cateodata foloseau si miere, ulei de masline, apa sau lapte, depinde ce aveai la indemana prin gospodarie. Daca nici asta nu functiona treceai la next level, adica ultimul, sacrificiul uman. Asta era practic jertfa suprema adusa unui zeu. Dar asta se facea doar in cazuri exceptionale. Adica sacrificiile serveau mai multe scopuri, de obicei insa era vorba de induplecarea unui zeu suparat nevoie mare sau ca dovada a veneratiei. Alteori era vorba despre ritualurile funerare, adica de inmormantare care cereau si ele, ca la carte, executarea catorva sacrifcii. Adica tu, ca mare razboinic si rege, de ce ai fi murit singur? Nu ar fi indicat sa iti iei si caii, cainii si mai ales nevasta, cu tine? Astfel, decedatului i se arata respectul cuvenit in societatea sa. Mai ales daca era de rang nobil sau o personalitate la el in sat.

Si daca va faceti griji ca numai stramosii nostri faceau asemenea barbarisme, tineti-va caii in frau. Ati fi surprinsi sa aflati ca sacrificiile sunt foarte vechi si se practica din cele mai vechi timpuri la mesopotamiemi, indo-europeni sau azteci. Aia chiar stiau sa petreaca daca vreti sa fim rai. Ulterior aceste sacrificii vor fi preluate si de greco-romani, germani, cel?i sau traci având un scop religios. Sa nu uitati asta – toate sacrificiile au un scop religios in sine.

Pe teritoriul tarii noastre, primele sacrificii umane despre care avem dovezi dateaza din Epoca Bronzului. Adica oricat de mult am vrea sa credem ca geto-dacii o ardeau pe pace, ganja sau rastafari, mai bagau si ei un sacrificiu pe ici pe acolo. Asadar, in lumea tracilor si geto-dacilor aceste ritualuri erau prezente. Desi nu avem prea multe informatii scrise, de la Herodot si Iordanes, doi istorici, unul grec, altul roman, ne-au lasat ceva indicii. Insa scara este foarte mare. Ganditi-va ca Herodot a trait cu 400 de ani i.Hr., iar Iordanes la 600 de ani d. Hr. Deci e un interval de vreo mie de ani. Deci practic, dupa Herodot, avem numai ecouri ale povestirii acestuia.

 

Herodot ne da celebrul citat in care dacii isi “trimit” mesagerul la marele zeu. Getii apar prima oara descrisi de Herodot cu 500 de ani i. Hr. Deci nici el nu ii prinsese la “prima mana” cum ar zice un jurnalist, deci spunea povestea din auzite. Este vorba despre campania lui Darius I ce conducea Imperiul Persan la acea vreme si se suparase tare rau pe neastamparatii de sciti. Ca sa le dea o lectie severa pleaca de acasa, traverseaza jumatate de lume si supune tot ce prinde in cale. Ei, aici intervin getii. Daca toate triburile intalnite pleaca genunchiul, getii se razboiesc caci, asa cum spune autorul, nu le pasa de moarte. E prima oara cand getii intra pe scena istoriei si vor impresiona teribil prin atitudinea lor mandra fata de moarte, prin natura razboinica si prin originalitatea credin?elor lor religioase. Se pare ca getii credeau in nemurire, ca se vor duce intr-un loc unde vor trai vesnic si se vor bucura de bunatati fiind invatati asa de un zeu de-al lor numit Zamolxis. Suna bine, nu?

Credinta aceasta ii facea pe geti sa fie niste razboinici formidabili care luptau pana la ultima suflare, caci nu se temeau de moarte.

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 330 times, 1 visits today)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.