Miturile si legendele slavilor

Mitologia slava vine din vremuri cand scrierea nu era inca o norma. Tocmai de aceea, legendele si miturile nu au fost inregistrate oficial de slavi, ci mai degraba de cronicarii crestini. Din fericire, putem restaura unele dintre vechile legende pastrate prin traditie orala, ritualuri, credinte si folclor. Miturile si legendele slavilor sunt fascinante. Legendele lor sunt pline de fiinte celeste, monstrii si spirite ale naturii.

Mitul creatiei lumii de catre zeul Rod

Prima oara n-a fost nimic decat haosul. Totul era la un loc. Apoi anticul zeu Rod a venit pe pamant intr-un ou de aur si s-a pus pe lucru. Prima data a impartit lumina si intunericul, iar din oul de aur a iesit soarele luminand lumea. Apoi a venit luna, stapana peste cerul noptii. Au fost create marile intinderi de ape din jurul lumii, apoi marile intinderi de pamant s-au ridicat. A creat curcubeul pentru a imparti pamantul si marea, adevarul si minciuna. A stat o clipa si s-a suit pe oul de aur privind creatia. A fost satisfacut de munca sa si a decis ca lipseste ceva. Asa ca zeul Rod a suflat peste pamant si vanturile au inceput sa se joace printre copaci. Din suflarea lui s-a nascut Lada – zeita dragostei.

A impartit lumea in trei regate: Cerul, pamantul si lumea de jos. Prima data a creat zeii ce trebuiau sa mentina ordinea pe pamant. Dupa a creat oamenii si un rai pentru morti. O seminta aruncata de creator s-a transformat in giganticul stejar – Copacul Lumii. Radacinile sale sunt ascunse in lumea mortilor, crengile treceau prin regatul oamenilor, iar coroana ajungea sprijinea cerul si raiul. Impreuna cu Lada l-au creat pe marele zeu Svarog. Sufland viata peste el, Svarog devine asistentul zeului creator Rod. El paveaza drumul soarelui pe cer si drumul lunii pe cerul noptii.

Cum a capturat Chernobog, zeul negru, universul

Maleficul zeu Chernobog, lordul intunericului, era cuprins de ganduri necurate. El a cazut prada tentatiilor lumii si a incercat sa o subjuge. Asadar, s-a transformat in Sarpele Negru. Svarog, zeul ce trebuia sa pazeasca lumea, si-a dat seama ca ceva este in neregula. El a mers in fieraria lui si a creat cu ciocanul sau pe nicovala alti zei pentru a-l ajuta.

Primul nascut a fost Dazhbog, apoi Horse, Stribog si Simargl. Sarpele Negru a incercat sa corupa pamantul si oamenii. Svarog i-a trimis pe Dazhbog si Simargl, insa oamenii fusesera deja corupti de zeul negru. Un razboi a inceput. Svarog a inceput sa-si inarmeze luptatorii pentru razboiul contra raului. Puterea lui Chernobog devenise atat de mare, iar coruptia oamenilor atat de adanca, incat Chernobog ajunge in palatele din ceruri. Svarog il inchide intr-un cufar cu ajutorul zeilor. Chernobog ii cere sa ierte oamenii corupti. De atunci, soarele lui Svarog lumineaza doar jumatatea dreapta a lumii. Asa a aparut ciclul zi-noapte in lumea oamenilor.

Mitul crinului magic din vale

Gradina Edenului este numita “nav“. Acesta era locul zeilor slavi. Locul unde se distrau si aveau loc nunti. Perun, zeul razboiului, trebuia sa se casatoreasca aici. Ospatul a inceput, iar zeii se distrau. Numai Veles era trist si amarat. El iubea mireasa si il inividia pe Perun. Numele miresei era Dodola, zeita ploii ce mulgea vacile ceresti. Veles o va pacali sa miroasa un crin si aceasta isi va pierde cunostinta. Va da nastere unui fiu: Yarilo. Veles va fura copilul. Perun va pleca sa il distruga pe Veles. Trei zile si trei nopti s-au luptat pana a invins Perun si l-a adus spre judecata. Atunci Veles a fost expulzat din ceruri si trimis sa locuiasca in lumea de apoi.

Veles fura vacile ceresti

Condus de ura, Veles va complota impotriva zeilor. Una dintre vrajitoarele lui, Baba Yaga, il va convinge sa fure vacile ceresti ca razbunare. La inceput a refuzat. Apoi a creat un vartej si a furat vacile. Le-a ascuns intr-o pestera. Fara vaci si ploaia lor, o imensa seceta se abate peste taram. Pasunile si recoltele mor, lupii ataca satele, nebunia pune stapanire pe oamenii ce incept sa-si fure vitele. Perun si Dazhbog aud rugaciunile oamenilor si coboara in lumea de apoi. Perun voia sa arunce traznetul, dar Dazhbog se temea ca va distruge radacinile Arborelui Lumii.

Veles se transforma intr-un mare sarpe si ii ataca din spate. Dazhbog se furiseaza si gaseste vacile ceresti in lumea de apoi. El ii spune lui Perun unde sa loveasca cu traznetul. Muntele se despica si vacile sunt eliberate.

Veles pune stapanire pe toata apa din lume

Multi ani lumea s-a rugat si a facut sacrificii pentru zeii panteonului. Cu exceptia lui Veles care a fost alungat in lumea de apoi. El a fost uitat de oameni. Focul lui sacru nu a mai fost hranit. In dezolarea lui, s-a hotarat sa inchida apele subterane. Seceta s-a abatut iar asupra lumii. Vitele au murit, pasunile s-au naruit, oamenii s-au rugat catre zei. Perun i-a auzit. Si-a luat calul si arcul cu sageti de fulger. Sarpele l-a vazut pe Perun zburand pe cer si s-a ascuns sub un stejar gol. Sagetile lui Perun au aprins copacul, iar Veles a trebuit sa se predea. Insa a scapat apoi si a refuzat sa elibereze apele. Perun a gasit incuietorile si le-a spart cu un topor. Iarba a redevenit verde, iar oamenii i-au multumit lui Perun. De atunci nu au mai uitat sa-l venereze pe Veles.

Miturile si legendele slavilor vor ramane in folclor si in traditiile seculare. Povestile capata din nou importanta in lumina contemporana.

Citeste si despre:

Mitologia slavilor si religia slavilor