Folclor balcanic, zei, semizei, eroi, simboluri si alte caractere mitologice faimoase
Intelegerea mitologiei bulgare si a folclorului
Miturile omenirii, povestile traditionale si folclorul sunt ferestre în dezvoltarea psihicului uman. Ele reprezinta o distilare a experientei umane care transcende si totodata reflecta granitele timpului, limitele geografice si cele culturale: au relevanta universala, dar înca sunt cultural specifice.
Naratiunile populare bulgare se disting prin calitatile lor primare, prin stralucirea lor, prin frumusetea lor poetica si prin personaje arhetipale puternice. Personajele sunt epice, legendare, seteaza exemple – eroi faimosi, femei razboinice si fiinte seducatoare care locuiesc intr-un peisaj magic, care are propria sa realitate, legi si logica. Ele sunt aranjate in mai multe straturi si dezvaluie unele radacini foarte vechi, care pot merge înapoi la originile tracice si chiar dincolo.
Samodiva, nimfele fermecatoare ale padurilor si apelor care pot apela la puterea Lunii si care calaresc cerbi salbatici cu arcul în mâna, pot reflecta anumite aspecte ale maretei zeite trace, Bendis. Eroul medieval Krali Marko se suprapune cu o mitologie mai veche, eventual, se extinde, înapoi in timp pana la zeul Calaret trac care transcende moartea. Iar povestile animalelor care sunt oameni si a oamenilor care sunt animalele pot deriva dintr-o epoca mult mai timpurie.
Naratiunile traditionale sunt nascute si prind forma in anumite culturi si peisaje. În timp ce povestile ne vorbesc direct peste timp si spatiu, o întelegere a contextului lor cultural poate dezvalui o noua dimensiune, un nou inteles care a fost acoperit de trecerea timpului. Povestile sunt oglinzi cu doua sensuri: un mod de a privi înapoi în trecut cu scopul de a vedea mai departe în prezent.
Vom incerca sa oferim mai jos contextul pentru întelegerea naratiunilor traditionale bulgaresti, a miturilor, epopeilor eroice, basmelor, povestirilor populare si legendelor care supravietuiesc pâna in ziua de azi. Aceasta este o privire de ansamblu asupra culturilor ancestrale din Bulgaria si mostenirea pe care au lasat-o în povestile si folclorul traditional al tarii. Acest rezumat al folclorului bulgar curent si al celor mai pertinente imagini si elemente narative ne vor oferi cheia spre simbolurile sale. În acest fel, putem începe sa dezvaluim secretele povestilor din Bulgaria si sa apreciem cu adevarat bogatia acestor daruri din trecut.
Bulgaria moderna se afla la intersectia dintre Est si Vest, si are trei principale popoare ancestrale: tracii antici, slavii si proto-bulgarii. Aceste popoare au fost separate initial si distincte din punct de vedere etnic, cu diferite culturi si religii, dar acest amestec a contribuit la bogatul patrimoniu modern, folclorul înca viu si cultura traditionala a Bulgariei.
Tracii si urmasii lor
Vechii traci au fost un popor indo-european, care s-a stabilit în urma cu cel putin 5.000 de ani în zona Balcanilor al carui centru este astazi statul modern al Bulgariei. Situata la intersectia dintre Europa si Asia, cultura traca reflecta influentele scitilor din nord, frigienilor la sud-est si grecilor de la vest, dar a avut insa si propria sa identitate distincta.
A fost o puternica si bogata cultura, rivalizând cu cea a grecilor antici, dar tracii nu aveau propria lor limba scrisa. Foarte mult din ceea ce stim despre ei vine de la vestigiile lor arheologice si de la scriitorii greci, care erau contemporanii lor.
În afara de povestea legendarului cântaret, Orfeu, al carui loc de nastere se spune ca ar fi Muntii Rhodopi (în Bulgaria moderna), mitologia si cultura tracilor este în mare masura necunoscuta în vest, in special pentru ca a fost eclipsata de o viziune a istoriei timpurii europene centrara pe greci. Cu toate acestea, de la începutul epocii bronzului pâna la cucerirea romana, Tracia a fost o putere importanta si a influentat la randul sau pe vechii greci care au împrumutat liber din religia sa exotica si cultele extatice.
Ei au fost razboinici excelenti renumiti pentru priceperea si curajul lor în lupta, apar deasemenea luptand alaturi de troieni împotriva grecilor în razboiul troian. Ei au fost crescatorii de cai cu experienta, producatori de vinuri fine si metalurgi experti, creand podoabe deosebite, obiecte si vase din argint si aur. Autorii greci antici ii descriu ca fiind plini de viata, violenti, fara inhibitii, robusti, placandu-le vinul, muzicali si artistici.
Miturile si cultura traca sunt dramatice, penduland intre lumina si întuneric, cuprinzand atât cultul solar cat si ritualurile dionisiace întunecate. Aceste mituri sunt situate într-un peisaj muntos salbatic unde marea zeita vâneaza, calul este sacru si misteriosul Calaret trac sta intre viata si moarte. Si Orfeu, marele cântaret, muzician, vindecator si vrajitor, coboara in lumea de dincolo cautand-o pe consoarta lui moarta Eurydice, oferindu-i promisiunea nemuririi si renasterii.
Tracii venerau fortele naturii, se închinau la soare si au crezut în nemurirea sufletului. Pesterile au fost semnificative ca intrari simbolice în pântecele pamântului. Moartea nu era de temut, iar trecutul si prezentul nu erau separate în timp, ci coexistau ca unul. Sacrificiul uman a fost practicat uneori, inclusiv ritualul uciderii sotiei preferate a unui rege la moartea sa, o onoare pentru care sotiile regelui aparent concurau.
Panteonul tracilor era centrat pe Marea Mama si Zeita a naturii salbatice cunoscuta sub numele de Bendis, Kotyto sau Perke, Mama Muntilor. Este posibil ca ea sa cuprinda influente puternice de la cultele zeitelor fertilitatii care au prosperat în tinuturile balcanice în timpul neoliticului timpuriu.
Ca Mare Mama a initiat creatia, nascandu-si fiul care a fost atât soarele în timpul zilei si zeul focului pe timp de noapte. Ea s-a unit cu el în casatorie divina, astfel încât ciclul cosmic sa fie indeplinit sii fertilitatea reînnoita. Ea a fost, de asemenea, asociata cu Luna si era uneori descrisa calarind o caprioara cu arcul în mâna si o tolba de sageti.
Dionysos, de obicei numit Zagreus în Tracia, a fost fiul de doua ori nascut de Marea Zeita. El a fost zeul intunecat al vinului, al excesului si inspiratiei. El era urmat peste tot de o banda salbatica de adoratoare numita Maenads, si riturile orgiastice extatice au avut loc în onoarea sa. Poezia, muzica si dansul il cuprindeau. El a fost zeul care a murit si renascut, care a fost sacrificat în forma unui taur, corpul sau fiind rupt în bucati si sângele sau varsat pe pamânt. În acest fel, el s-a unit în casatorie divina cu Marea Zeita Mama, fertilizand-o, astfel putand renaste si ciclul anual al vietii fiind reinnoit.
În contrast, cultul lui Orfeu a fost ascetic, bazat pe soare si deschis doar pentru barbati. Orfeu a fost fiul regelui trac Oeagrus (sau a zeului soare Apollo) si al muzei Calliope. El canta la lira foarte frumos si este cel mai bine cunoscut pentru coborârea lui în lumea de dincolo pentru a-si aduce inapoi mireasa iubita Evredika (Eurydice) înapoi din morti. Muzica ca putere transformatoare a fost centrul ritualurilor orfice, iar scopul era de a atinge nemurirea.
Calaretul trac, uneori denumit pur si simplu numit Eroul, a fost, probabil, un zeu al naturii si vegetatiei. El a combinat atât aspectele solare cat si pe cele ale lumii de dincolo. El este descris de nenumarate placi votive, de multe ori fiind reprezentat calarind spre pomul vietii, cu mantia zburandu-i pe spate, sau lovind cu sulita un mistret.
Dupa secolul al VI-lea tracii au fost absorbiti de slavi si poporul bulgar care s-au stabilit în zona, dar regatul bulgar ulterior a mostenit traditiile lor. Se crede ca nomazii Karakachani, care înca traiesc în Bulgaria inca pastreaza o identitate culturala distincta, si sunt descendenti directi ai tracilor antici. Bulgaria este bogata în vestigii arheologice tracice si peisajul este plin de movile funerare uriase care ascund morminte tracice. Urme si ramasite ale miturilor trace si ale religiei lor au supravietuit, de asemenea, în folclorul bulgar actual si in obiceiuri, cum ar fi cele de mai jos. Kukerii sunt barbati dansatori mascati care poarta masti fantastice, de multe ori reprezentand animale si clopote uriase de bronz pentru vaci pe care le poarta la centura. Ei poarta bastoane (asemanator Calusarului, dans solar prin excelenta), care simbolizeaza falusul, într-un ritual de fertilitate al primaverii izvorat probabil din festival antic al noului an dionisiac.
Eroul epic, Krali Marko, a fost o persoana istorica reala care a trait în secolul al XIV-lea.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5