Indiana Jones: Cautatorii arcei pierdute, celebrul film realizat in 1981 de George Lucas si Steven Spielberg a devenit cu timpul o capodopera. De fapt, un gen aparte. Indiana Jones a deschis drumul, a deschis o intreaga serie din care se inspira si astazi filme si jocuri precum Vanatorii de comori, Uncharted, Jumanji, Mumia, National Treasure sau Tomb Raider, nu? Si asta doar ca sa numim cateva care s-au transformat in francize. Cum sa nu-ti placa locurile exotice, cautatorii de comori si aventura?
Indiana Jones: Cautatorii arcei pierdute
Realizarea filmului „Indiana Jones si cautatorii arcei pierdute” a fost ea insasi o aventura extraordinara, care a purtat pe platourile de filmare straluciti eroi ai zilelor noastre, inzestrati cu o fantezie nemarginita si o pasiune aparte pentru munca lor.
Numele Henry Walton Jones Junior e mai greu de recunoscut publicului larg, dar daca il substituim cu prescurtarea „Indiana Jones”, lucrurile iau pe data o intorsatura neasteptata: unele persoane incep sa fredoneze una din cele mai cunoscute teme muzicale din intreaga istorie a cinematografiei, in timp ce altele simuleaza o spectaculoasa lovitura cu biciul, un salut cu doua degete la borul unei palarii imaginare sau chiar toate acestea la un loc.
Ei bine, da, aventurile neobositului arheolog Indiana Jones constituie un argument despre care cu totii cunoastem ceva interesant si acest lucru nu este catusi de putin intamplator, ci constituie o consecinta a creativitatii si geniului artistic al nu mai putin celebrilor George Lucas si Steven Spielberg.
Adaugand figura indragita a unui Harrison Ford caruia i s-a lipit acest rol in cariera precum un timbru pe plic, impactul asupra iubitorilor de film este pe deplin asigurat, chiar si atunci cand nu se cunosc toate detaliile din culise.
Cu atat mai mult in momentul in care ni se dezvaluie o serie intreaga de elemente despre care putini au cunostinta, „Indiana Jones si cautatorii arcei pierdute” devine un sibiect mai fascinant decat orice gossip suculent si de tendinta, in ciuda anilor ce s-au scurs de la premiera sa ce avu loc in 1981.
Cum a luat nastere filmul Indiana Jones: Cautatorii arcei pierdute?
Una din primele idei stralucite ale unui foarte tanar George Lucas era de a realiza un film de actiune care sa imprumute fascinatia miturilor legendare regasite in cartile de aventuri si in anumite benzi desenate de care era pasionat inca din copilarie.
Lucas era un veritabil devorator al grandioaselor filme de actiune din anii ’40 si a seriilor de benzi desenate avandu-l drept protagonist pe faimosul Doc Savage (Omul de bronz).
Acest profil al sau fu impartasit ulterior si de amicul Steven Spielberg, generand acea scanteie vitala ce aprinse valvataia seriei Indiana Jones.
Totusi, itele care un tesut intrigile acesteia isi imprumuta culorile si din alte taramuri, la care cu greu ne putem astepta: primele benzi desenate cu unchiul Ratoiului Donald, Scrooge McDuck, personaj creat in 1947 de catre Carl Barks in timp ce lucra in Studiourile Disney.
Implicat in aventuri bizare si pline de suspans, Scrooge McDuck isi impuse personalitatea in mari istorisiri precum „Cele Sapte Orase din Cobola” sau „Comoara din Pizarro” – aventuri care marcara profund imaginatia lui Lucas si a lui Spielberg, astfel incat fura omagiate si in Indiana Jones.
Supereroii si puterile lor – o sursa de inspiratie importanta in Indiana Jones: Cautatorii arcei pierdute
In crearea profilului personajului principal al filmului, un rol decisiv il avura si alte benzi desenate, dar de aceasta data avand drept protagonisti supereroi cu puteri fantastice.
Lucas utiliza cu incantare caracteristica axiomatica a acestora reprezentata de crearea unui personaj care sa duca doua vieti in paralel: una aventuroasa, de erou temerar si una discreta, de intelectual stangaci si oarecum distrat, adaugandu-i un farmec aparte, imprumutat din filmele anilor ’40, pentru aceasta aplecandu-si indeosebi atentia asupra celebrului personaj James Bond, interpretat de Sean Connery.
Ulterior, Lucas marturisi ca reteta aflata la baza crearii eroului Indiana Jones continea si ingredientul numit „Flash Gordon” – un alt supererou indragit de publicul larg.
Scenaristul Philip Kaufman ii sugera ca pentru a consolida un astfel de personaj, n-ar fi rau sa directioneze prima sa aventura catre indraznetul proiect de cautare a biblicei Arce a Aliantei, cunoscuta si sub denumirea de Chivotul Legamantului.
Indiana Jones: Cautatorii arcei pierdute: fascinatia artefactului biblic Chivotul Legamantului
Potrivit scrierilor biblice, Chivotul Legamantului continea placutele din piatra la nivelul carora erau inscriptionate Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu: descris in capitolul al 37-lea din Exod – a doua carte a lui Moise, Chivotul fu construit din lemn de salcam, apoi invelit in aur si prevazut cu capac, patru inele-suport pentru parghii si doi heruvimi ornamentali, plus o serie de accesorii/obiecte de cult care serveau la indeplinirea stravechilor ritualuri.
Vechiul Testament nu cuprinde insa numai descrierea cu lux de amanunte a aspectului acestui pretios obiect, ci si detalii tehnice cu privire la dimensiunile sale, la structura de rezistenta, la materialele utilizate pentru confectionare si la modul in care trebuia sa fie transportat.
Fascinatia exercitata de faptul ca acest Chivot nu fu nicicand descoperit, infierbanta imaginatia multora de-a lungul timpului, dand nastere a infinite supozitii, teorii si speculatii cu privire la locul in care ar fi putut fi ascuns.
De aici si pana la a deveni sursa de inspiratie pentru picturi celebre, romane captivante si filme de o varietate impresionanta, nu fu decat un pas.
Acest cantec de sirena ii atrase in mod inevitabil si pe cei doi monstri sacri ai cinematografiei – Lucas si Spielberg – care discutara indelung inainte de a creiona profilul personajului ce avea sa imprumute numele cainelui lui George, un malamut de Alaska botezat de stapanul sau Indiana (Indy).
Primul impact vizual cu Indiana Jones fu conceput in schite realizate in baza scenariului la „Indiana Jones si cautatorii arcei pierdute”, lucrari ce purtara semnatura unuia din cei mai pretiosi colaboratori ai casei Marvel, Jim Steranko.
Numele acestuia apartine Olimpului benzilor desenate, consacrat fiind gratie incredibilei sale tehnici cu ajutorul careia realiza celebrele serii „Captain America” si „Nick Fury: Agent of S.H.I.E.L.D.”.
Indiana Jones avea in desenele sale un aspect ceva mai dur decat cel oferit de imaginea lui Harrison Ford, fiind inspirat cu precadere din categoria personajelor masculine „dure” ale benzilor desenate apartinand anilor ’30-’40.
Indiana Jones: Cautatorii arcei pierdute: filmari in Tunisia, dizenterie si accidente
Pentru realizarea filmului „Indiana Jones si cautatorii arcei pierdute” se decise ca filmarile sa aibe loc in Tunisia: Lucas deja cunostea anumite regiuni potrivite pentru un astfel de proiect de pe vremea cand lucrase la Razboiul Stelelor.
Fu totusi o alegere pe care majoritatea membrilor din staff se cai amarnic, intrucat in afara de Spielberg, cu totii fura siliti sa se confrunte cu o teribila epidemie de dizenterie.
In aceste conditii, regizorul reduse cu doua saptamani timpul dedicat filmarilor, dar situatia genera si un episod din care lua nastere una din scenele simbolice ale filmului, intrucat Harrison Ford, slabit din pricina bolii, propuse sa fie inlocuita scena unei lupte corp la corp cu una de tip „pistolar”, care deveni ulterior iconica.
Mai putin norocos fu insa John Rhys-Davies, care fu cuprins de spasme teribile in mijlocul filmarii unei scene importante, oferind intregii echipe de filmare un spectacol pe cat de neasteptat pe atat de stanjenitor, din pricina ca nu avu timp sa ajunga la toaleta, scena ce fu inlaturata desigur, din motive evidente.
Printre variate alte probleme, precum ruptura unui ligament pentru Harrison Ford, filmarile fura incheiate totusi cu succes, ba devenind chiar un punct de plecare pentru un alt mare simbol al lumii cinematografice a anilor ’80 – in timpul acestor reprize, Spielberg ii impartasi Melissei Mathison ideea sa de a realiza un film despre un micut extraterestru care se rataceste pe Terra.
La cativa ani dupa aceasta discutie, Spielberg si Mathison transformara aceasta idee in celebrul „E.T. Extraterestrul” (1982).
Ce face Indiana Jones: Cautatorii arcei pierdute atat de special? Efecte, stil si ingeniozitate
La vremea in care fu turnat „Indiana Jones si cautatorii arcei pierdute”, efectele speciale isi incepeau ascensiunea progresiva catre universul „computer-graphic”, dar cea mai mare parte a efectelor speciale erau inca realizate in mod artizanal si cu o ingeniozitate aparte.
De pilda, scena in care Indy se afla in „Putul Sufletelor” inconjurat de serpi infricosatori, fu filmata utilizandu-se nici mai mult nici mai putin de 2000 de serpi, un numar incredibil care nu-l multumi insa pe Spielberg: pentru a nu incarca si mai mult nota de plata corespunzatoare, printre serpii adevarati fura presarate bucati de tuburi din cauciuc.
Stratagema functiona, dar pentru a-l proteja pe Ford de pericolul reprezentat de adevaratii serpi veninosi, fu utilizat un geam transparent aproape imposibil de observat, cu exceptia unui moment in care lumina se reflecta in el si-i trada prezenta.
Mai complicata fu misiunea de a crea fantomele ce ies din Chivot: la filmari fura intrebuintate o serie de papusi scufundate in apa, utilizandu-se lentile speciale care creara efectele ce se remarca de fapt in film.
Erori istorice pentru un arheolog de exceptie
Personajul Indiana Jones este un erudit arheolog atunci cand nu se aventureaza pe teren in misiuni de descoperire a relicvelor bizare, asadar istoria, se intelege, ar fi trebuit sa-i fie o buna prietena.
In film insa, se strecurara anumite erori: actiunea are loc in anul 1936, deci inainte de Cel de-al Doile Razboi Mondial, moment in care Egiptul constituia de fapt un protectorat britanic.
Acest lucru nu putea ingadui nazistilor sa se plimbe cu facilitate intr-un teritoriu controlat de Coroana, dar nimeni nu dadu prea multa importanta acestui lucru.
Mai mult decat atat, o eroare evidenta se remarca si in materie de recuzita: armele de care dispun nazistii in film, precum mitraliera MP-38 si lansatoarele de rachete anti-tanc aparura abia in anul 1938.
De altfel nu era posibil nici faptul ca in 1936 in Africa sa fi fost prezente trupe „Afrika Korps”, intrucat acestea luara nastere oficial abia in 1941 si nici nu putea fi regasita pe harta lumii „Thailanda”, caci la vremea respectiva teritoriul acesteia purta numele de Siam (denumire oficiala utilizata pana in 23 iunie 1939).
Bobliografie:
-
Benvegnu, Massimo – „Dalle stalle alle stelle. biografia di George Lucas”, 1999;
-
Gardner, Laurence – „I segreti dell’arca perduta”, 2011;
-
Infranca, Giuseppe Claudio – „L’Arca dell’Alleanza. Il tabernacolo di Dio: Diario di una scoperta”, 2016;
-
Ridolfi, Fabrizio Felici – „L’Arca dell’Alleanza oltre la Bibbia: sulle tracce del Sacro Tabernacolo, dal Sinai all’Etiopia”, 2016;
-
Firenzani, Matteo – „Indiana Jones – Cronologia completa di tutte le avventure”, 2021;
-
Enrico, Manuel – „Indiana Jones. Dalle origini a I predatori dell’Arca Perduta”, 2021.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.