A picat si episodul 2 ca o briza racoroasa dinspre Zid acoperind intregul Westeros. Da, eu sunt Delmo si azi analizam al doilea episod in seria noastra dedicata serialului Casa Dragonului.
Si va pot zice sigur ca a fost un episod plictisitor, cu litera mare. In mod evident se lucreaza la construirea personajelor si a lumii. Daca nu era conflictul ala intre Rhaenerys si Daemon cred ca adormeam. Oricum era destul de tarziu. Hai sa-l disecam pe fraier si sa vedem ce perle produce!
Atentie, urmatorul episod contine spoilere legate de episodul al doilea, The Rogue Prince, tradus nu stiu de ce motiv de HBO drept “Printul Vrajmas” si difuzat pe 28 august!
Daca nu vrei spoilere, gasesti linkul in descriere, mai jos!
The Rogue Prince – Printul Vrajmas din Casa Dragonului
Pai bine ma, draga regizor, dupa ce ai dat puternic in tobe in primul episod prezentandu-ne dragoni, turniruri sangeroase si orgii, posibile conflicte si batalii, practic aruncand cu tot arsenalul in noi, acum te potolisi si te apuca cascatul. Ati epuizat tot ce era mai bun in primul episod? Hai sa-l lasam putin sa-si revina! O fi fost obosit ca mine, intre Comic Con si Intencity. A, nu stiti ce e ala Intencity? Pai e cel mai mare festival de muzica din sud-vestul Craiovei!
Dar hai sa revenim la dragonii nostri! La sfârsitul primului episod din House of the Dragon numit “Mostenitorii Dragonului” am ramas puternic impresionat. Decoruri, costume, dragoni, ce sa mai, a avut de toate. Neobisnuit si neasteptat de grozav fata de asteptarile mele, desigur! Plus cireasa de pe coliva cum ziceam: profetia de la final! Deja credeam ca in episodul 2, Casa Targaryen calare pe dragoni va zbura direct peste Zid invaluind in flacari hoardele de Umblatori Albi.
Dar nu-i chiar asa de simplu. Lumea, inclusiv eu, trebuie sa se linisteasca. Noul serial are nevoie de timp pentru a dezvolta povestile personajelor. Si incep sa se contureze destul de interesant. Deci o lasasem pe Rhaenyra Targaryen (Milly Alcock) stapana, unsa mostenitoarea tronului tatalui ei Viserys I Targaryen (Paddy Considine), în timp ce unchiul cutezator, sarmant si iresponsabil Daemon Targaryen (Matt Smith) fusese exilat fara comentarii si trimis dupa nevasta in Vale. Totul bine si frumos pana aici.
Insa episodul 2 debuteaza dupa sase luni de la aceste evenimente si stabileste conflictele potential titanice care vor conduce acest serial si care ar putea duce la ruina Westerosului.
Am vazut deja in primul episod un nou personaj negativ – cea mai evidenta amenintare The Crab Feeder, Hranitorul Crabilor cred ca e tradus, alias Craghas Drahar pe numele lui, care bântuie tarmurile regatului si face pozne. O figura misterioasa, el ataca navele si rutele comerciale ale celor din Westeros si îsi pedepseste victimele intr-un mod straniu, deosebit de crud, dar mai ales ingenios. Le leaga pe tarm in timpul mareei pentru a fi devorate de locuitori. Adica de crustacee, niste crabi ??aparent viciosi (presupun ca are sens ca pâna si crabii sa fie blestemati de o pofta de sânge nesatioasa acolo). Este o scena uimitor de bine filmata, soarele auriu apune jucându-se frumos cu fumul negru al navelor în flacari si sângele oribil ce musteste in ranile deschise ale marinarilor mancati de crabi. Te ia un pic cu lesin sau cu stomacul, depinde cat de romantic esti! Oare ce gust or avea crabii aia? Yach!
Pentru Craghas însusi, totusi, seria are ceva special rezervat: el isi ascunde fata cu cicatrici în spatele unei masti de metal în stilul Fantoma de la Opera. Ar fi interesant sa vedem cine e in spatele mastii! Poate aici avem un secret oribil ascuns! Filosofia din spatele scenariului este probabil asemanatoare cu cea a Cainelui din Game of Thrones, Sandor Clegane, un om teribil de violent care fusese mutilat, deci desfigurarea merge mana in mana cu actele abominabile.
Acest carnagiu de pe litoral este primul semn ca lucrurile merg bine. Adica, hai sa ne gandim la masacrele pe scara larga pe care le-am vazut pana acum in Game of Thrones. Din cate imi dau seama vom vedea aceasta batalie chiar in episodul 3. Si vom discuta data viitoare despre cum va arata acesta. Si daca tot comparam mereu Casa Dragonului cu Urzeala Tronurilor, chiar fara sa vrem, trebuie sa ne amintim ca la nivelul asta, aia din Game of Thrones deabia se jucau cu pietricelele pe Drumul Regelui. Nicidecum vorba de batalii sau dragoni. Deci trebuie sa apreciem asta!
Deci sa nu va fie cu mirare ca Lordul Corlys Velaryon, “Sarpele Marii”, jucat de Steven Toussaint, pledeaza pentru razboi împotriva acestui nelegiuit bandit. Chiar si Rhaenyra il indeamna sa trimita calaretii de dragoni. Pentru ca Viserys e obsedat de “ordinea lucrurilor”. Ca de obicei, Viserys este reticent sa actioneze, iar asta va crea o ruptura între ei. Aceasta ruptura este adancita si mai mult de intriga principala a episodului: problema recasatoriei regelui. Corlys si sotia sa, Rhaenys Targaryen, verisoara regelui, adica Regina Care nu a Fost (Eve Best), îsi propun fiica Laena (tânara Nova Foueillis-Mosé în prezent) ca viitoare regina pentru a uni regatul si cele doua case valyriene prin datina. Ea este verisoara primara indepartata a regelui, asa ca vor continua traditia Targaryen a casatoriilor mixte; ea este si fiica celui mai vechi aliat al sau, Casa Velaryon, iar casatoria cu ea ar arata ca cele doua case vechi valyriene sunt la fel de unite ca întotdeauna. Daca ea are vreo 10 ani si el în jur de 50, ce-i cu asta? Mai conteaza ca ii e ruda? Aparent, se aplica regulile medievale grosolane.. Per total, Viserys e un baiat de nota 10: e batran si bolnav, nu vrea sa lase dragonii sa pradaluiasca, nu vrea sa-si ia nevasta ca tiganii. Na, doar si-a lasat prima sotie sa moara la nastere, in rest e de treaba omu’! Eu v-am zis de la inceput ca astia care se taie des in tron nu au ce le trebuie sa conduca.
Lasând asta deoparte, v-am zis ca Gigi Martin s-a inspirat la greu din perioada Evului Mediu, propunerea are sens pentru întregul mic consiliu al regelui, chiar si pentru Rhaenyra. Dar toti acesti uneltitori nu l-au pus la socoteala pe Viserys însusi. Pe de o parte, personajul lui arata o reticenta laudabila in a se casatori cu un copil. Pe de alta parte, afectiunea lui din ce în ce mai mare pentru Alicent Hightower (Emily Carey) îl conduce la o decizie care îl înstraineaza pe Corlys, socheaza restul consiliului si i-ar putea pune în pericol relatia cu Rhaenyra pentru totdeauna.
Problema nu este doar ca se casatoreste cu Alicent – ??desi sa te casatoresti cu cea mai buna prietena a fiicei tale fara sa o anunti macar pur si simplu nu se face. Problema, care se desfasoara pe tot parcursul acestui episod, este ca pozitia Rhaenyrei nu este înca sigura. Ea este mostenitorul, dar înca nu are încrederea regelui. Asta inca o crede un copil, Ea participa la (unele) sedinte ale micului consiliu, dar înca face pe paharnicul, adica serveste bauturi. Rhaenyra insa ii simte ca încearca sa manevreze în jurul ei, dar pare sa nu aiba un sustinator al ei la care sa apeleze. Este o pozitie insuportabila, agravata de decizia tatalui ei de a nu avertiza pe nimeni, nici macar pe Rhaenyra, despre anuntul pe care urmeaza sa-l faca. Cum sa lucreze cu tasu pentru a proteja Westeros de apocalipsa prezisa în visele lui Aegon Targaryen, cand asta vreo s-o jumuleasca pe singura ei prietena? Adica, bai Viserys, chiar s-au terminat femeile din Westeros? Ei, aici e clar mana lui Littlefinger, pardon Otto.
Confruntarea lui Daemon si Rhaenyra este cel mai bun moment al seriei de pâna acum
Da, Otto Hightower, Mana Regelui, jucat de Rhys Ifans, care, Între timp, lucreaza din greu pentru a-si înabusi multumirea ca manipularile sale au dat roade. Ifans face multe cu foarte putin în acest episod, dând dovada ca ii poarta elegant sambetele Rhaenyrei, e o Mâna de fier cu fiesa si il influenteaza delicat, chiar fara sa vrea, pe rege. Vorbeste despre întelepciunea unei casatorii dintre Viserys si Laena, dar deplânge „durerea” casatoriei din datorie pe care regele trebuie sa o suporte. Otto stie ca Viserys nu a optat niciodata pentru durere în viata lui, acolo unde a fost un drum mai usor si, desigur, nici aici nu o va face. Este minunat scris de Ryan J. Condal si jucat actoriceste de Ifans.
Cel mai important eveniment din aceasta saptamâna este probabil aceasta casatorie si groaza imediata a Rhaenyrei. Atitudinea acestui show fata de sexism este cel putin ciudata, pâna acum. Pe de o parte, e o serie fantasy care incearca sa reproduca un patriarhat, foarte asemanator cu relatiile din Evul Mediu, pe de alta parte le ofera femeilor putere si dragoni, probabil pentru a vorbi despre greselile pe care o astfel de discriminare le creeaza în lumea noastra.
Dar destul cu speculatiile: Daemon ar putea muri de ciuda daca nu discutam despre el. Dupa ce s-a îmbufnat pe Dragonstone, Piatra Dragonului, citadela familiei, timp de o jumatate de an, este în mod clar plictisit, asa ca decide sa atraga atentia fratelui sau, pretinzând un ou de dragon pentru el si anuntându-si planurile de a se casatori cu amanta lui Mysaria (Sonoya Mizuno). Bine, teoretic el nu mai e Print de Piatra Dragonului, caci Rhaenyra fusese numita in locul lui. Asadar va fura oul de dragon din Groapa Dragonilor aflata in Debarcaderul Regelui si ii va trimite regelui invitatia la nunta, promitând oul noului copil. Tipic Daemon, nu? Mai ales ca nunta pare a fi o stire noua pentru Mysaria si ca ei nici macar prin cap nu-i trecea sa fie insarcinata.
Otto Hightower, dând dovada de un curaj la care nu ne asteptam de la el, se ofera si conduce misiunea de a recupera oul, în ciuda posibilitatii de a fi facut protap de dragonul lui Daemon, Caraxes. Dar Rhaenyra este cea care salveaza ziua.
Confruntarea lor este cel mai bun moment al seriei de pâna acum. Daemon si Otto se înfrunta pe drumul pâna la Dragonstone, pe care l-am vazut si pe Jon Snow cu dragonii lui Daenerys zburand deasupra (recreat în studio mai degraba decât în ??locatia spaniola, San Juan de Gaztelugatxe, unde a fost filmat pentru prima data, se pare), ura lor reciproca aproape cristalizându-se în aerul din jurul lor. Apoi dragonul lui Daemon, „Viermele Rosu” Caraxes, se târaste în jos din vârful stâncilor si exista un sentiment palpabil ca oamenii regelui sunt in rahat pana la gat. Acesti dragoni, cu gâtul lung si serpuitor, sunt mai aproape de Tolkien si povesti precum Inelul Nibelungilor, dar in mod clar sunt arme înspaimântatoare.
Cu toate acestea, înainte ca Otto sa se retraga efectiv, Rhaenyra ajunge pe dragonul ei, Syrax, rasarind din ceata in mod grozav. Tot Rhaenyra il convinge pe unchiul ei sa predea oul. Legatura dintre ei, stabilita chiar si în primul episod când flirtau în fata Tronului de Fier, se mentine bine, oricât de dezamagit ar fi fost ca ea l-a înlocuit ca mostenitor. Rhaenyra seamana izbitor cu Daenerys datorita echipamentul ei de calarie si se dovedeste la fel de eficienta. Nebun cum il stim, Daemon arunca oul dispretuitor in bratele Rhaenyrei, renuntand la el ca la un capriciu. Sigur, si-a jignit fratele, nepoata si iubita, dar Daemon stie când sa renunte si sa astepte urmatoarea batalie prielnica.
Acea sansa vine, dupa cum a vrut norocul, foarte rapid. Dupa ce a iesit furtunos din consiliu când regele si-a anuntat planurile de a se casatori cu Alicent, Lord Corlys se retrage la casa lui din Driftmark si îl invita pe Daemon sa-l viziteze. El propune o alianta: amândoi vor doborî Hranitorul de Crabi, securizandu-si astfel pozitia în cele Sapte Regate, pâna când Viserys va trebui sa-i ia pe amândoi în serios. Ce ar putea merge prost? Fara îndoiala vom afla saptamâna viitoare.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5