Davy Jones – folclor si mit

Davy Jones este un idion folosit de marinari pentru fundul marii. Deasemenea, el este folosit pentru a-i numi pe cei care mor innecati sau naufragiati pe mare. Este folosit ca eufemism pentru innecatii sau epavele care raman prinse pe fundul marii.

Davy Jones - folclor si mitOriginea acestui nume, ca diavol al marinarilor, este incerta inca. Un dictionar de specialitate din secolul al XIX-lea il numeste fantoma biblicului Iona. Aceasta superstitie nautica a devenit foarte cunoscuta intre timp. Primul care foloseste aceasta expresie in literatura este Daniel Defoe in secolul al XVII-lea.

Davy Jones – diavol, pirat si personaj biblic

Exista mai multe povesti aparent verosimile. Una dintre ele spune ca Davy Jones ar fi fost un pirat mai putin cunoscut din anii 1630 in Oceanul Indian. Altii l-au luat drept Duffer Jones, un pirat miop notoriu care cadea tot timpul peste bord. Povestea a mai fost pusa si pe seama unui patron de pub britanic care inchidea marinarii beti intr-un cufar si ii trimitea pe mare.

Lingvistii sustin ca “Davy” ar veni de la Sfantul David din Tara Galilor sau Iona cel din pilda biblica – “Jonas”.

Trebuie sa intelegem ca traditiile marinaresti ascund multe motive si simboluri. Ganditi-va, spre exemplu, la cele care se intampla la prima trecere a liniei de la Ecuator.

Davy JonesEdgar Allan Poe il foloseste pe Davy Jones in “King pest”. Deasemenea, Herman Melville in celebra carte “Moby-Dick”. La fel si Robert Louis Stevenson in romanul Treasure Island, Incepand de atunci toate cartile cu si despre pirati au aceste referinte.

Influenta sa nemarginita pare-se va ajunge in industria muzicala prin cantecele lui Paul McCartney si Iron Maiden. In secolul al XXI-lea il regasim prezent in cinematografie – seria Piratii din Caraibe, unde este legat de la fel de celebra corabie – Olandezul Zburator.

Olandezul Zburator

Corabia fantoma care este blestemata sa rataceasca marile la nesfarsit nu poate ancora in niciun port pamantesc. Povestea sa are originile, ca si Davy Jones, in folclorul marinaresc al secolului al XVII-lea. Vederea corabiei atragea moartea si blestemul. Pe la 1800 se spune ca in largul coastelor sudice ale Africii, inaintea unui uragan, apare Olandezul Zburator.

Olandezul ZburatorVasul incepe sa apara si in nordul Atlanticului. Intotdeauna inaintea unei mari furtuni pe mare, sclipind fantomatic in noapte. Primul care se refera la acest vas ca la unul de pirati este Sir Walter Scott intr-un poem din secolul al XVII-lea. Se pare ca modelul pentru capitanul acestei corabii-fantoma a fost un capitan olandez pe nume Bernard Fokke. Acest marinar a fost celebru in vremea lui si era extrem de recunoscut pentru viteza navei sale intre Olanda si Java. Multi au crezut ca a facut un pact cu Diavolul.

Vasul piratilor este vazut si in secolele al XIX-lea si al XX-lea. Regele George al V-lea sustine ca l-a vazut. O lumina rosie apare in ceata – poate o halucinatie colectiva.

Foarte curand toti marinarii au crezut ca Olandezul Zburator planeaza deasupra marilor. Expertii sustin existenta unor iluzii sau miraje pe mare din cauza conditiilor atmosferice: reflectii ale apei, razelor de soare si norilor ca atunci cand vedem o sclipire pe o suprafata de sticla. In literatura, benzi desenate, filme si muzica, opera si teatru, parcuri de amuzament – mereu va aparea un Olandez Zburator.

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 1,261 times, 1 visits today)

1 thought on “Davy Jones – folclor si mit”

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.