Desi neamul romanesc n-a avut parte de poeti de calibrul lui Homer sau Hesiod, care sa sistematizeze si sa versifice povestile populare in epopei culte, si nici nu a reusit sa isi dezvolte miturile ancestrale intr-un sistem teologic sau filosofic precum Vedele sau Upanisadele, in spatiul carpato – danubiano – pontic s-au pastrat, prin traditie orala, diverse reprezentari ale supranaturalului, care adesea se intrepatrund in viata de zi cu zi, atingand si impletindu-se chiar cu anumite practici crestine, rezultand ceea ce putem numi o mitologie romaneasca. Creaturile izvodite de catre taranul roman, la vreme de seara, pe langa foc sau spuse de mame copiilor reprezinta, ca in multe alte sisteme mitologice, forte ale naturii sau apucaturi ale oamenilor, aducatoare de bine sau de rau. Aceste creaturi sunt prezente si la neamurile vecine, slavi, turci sau maghiari, insa au particularitati specifice romanilor.
O prima culegere serioasa de poezii si mituri populare romanesti este realizata de catre Vasile Alecsandri in 1866, in volumul „Poezii populare ale romanilor”.
Creaturi mitologice romanesti
Fat Frumos, eroul legendelor romanesti
Fat Frumos este, in general, personajul pozitiv al basmului romanilor. Acesta reprezinta cele mai frumoase si cautate calitati ale unui om: curaj, puritate, dreptate, putere fizica si spirituala, dragoste, istetime, pasiune si respect fata de cuvantul dat. Sarcinile primite de catre Fat – Frumos se aseamana cu cele douasprezece munci ale lui Heracle, din mitologia greaca. Nu sunt aruncate asupra sa cu dreptate si par irealizabile pentru un om obisnuit. Insa puritatea si blandetea sa ii aduc in preajma prieteni neasteptati, creaturi magice, precum Calul Nazdravan (care ii este si sfetnic de taina), Sfanta Vineri, sau animale cu puteri supranaturale. In calatoria sa, este pus in fata unor dileme morale sau alegeri aparent fara sens, insa intotdeauna va actiona cu pricepere si dreptate. Victor Kernbach spunea ca Fat – Frumos reprezinta conditia neamului romanesc, pus in situatia de a se alia cu o putere straina pentru a lupta impotriva alteia.
O! Fat-Logofete,
Cu netede plete,
Cu parul de aur!
Stai, te odihneste,
Ca-n deal te pandeste
Un negru balaur.
Frumoasa fetita,
Cu lunga cosita,
Cu mandru colan!
De dansul n-am teama,
Caci am pe-a lui seama
Al meu buzdugan.
(Alecsandri, Fat – Logofat)
Zmeul zmeilor, personajul negativ in basmele romanesti
Zmeul este o creatura cu trasaturi umane, are picioare si maini, creeaza artifacte sau arme si le foloseste si vrea sa se insoare cu fete tinere si frumoase. Uneori zboara sau scuipa flacari, se transforma in alte creaturi si are puteri supraomenesti. Zmeul serveste drept antagonist in poveste, fiind infruntat si invins de catre Fat – Frumos. Acesta trece, precum Hercule sau Orfeu, pe celalalt taram, unde se afla casa Zmeului, pentru a o salva pe Ileana Cosanzeana sau pentru a recupera ceea ce zmeul rapise. Zmeul semnifica atat forte de nestavilit ale naturii, cat si pe omul care isi foloseste puterea in scopuri rele.
— Ei, frate, raspunsera pacurarii, aici in apropiere se tine un zmeu, care bea toata apa din izvorul nostru, vitele ni se imputineaza, ca le minca si el, dar si mor de sete. Am vrut sa mergem de aici, dar nu ne lasa, ci precum a zis, nu se odihneste pina ce nu ne va minca pe toti. Precum vedem, ne sint numarate zilele, si ale nostre, si ale tale, caci nu te va mai lasa sa te duci de aici, cum nu ne lasa nici pe noi.
(Ion Pop-Reteganul, Isteata si pace)
Balaurul, monstrul mitologic romanesc
Balaurul este un alt oponent al lui Fat – Frumos. Are forma reptiliana, mai multe capete si reprezinta raul in forma sa cea mai pura. Sursa acestei creaturi mitologice pe teritoriul romanesc este chiar legenta Sfantului Gheorghe, infatisat pe cal, impungand balaurul cu sulita, desi exista povesti mult mai vechi care fac referinta la lupta dintre erou (fie el zeu sau semizeu) si o creatura cu caracteristici de reptila sau de sarpe: Marduk contra Tiamat (babilonieni), Apollo contra Python, Zeus contra Typhon, Belerofon contra Himerei, Heracle contra Hidrei (Grecia Antica), Ra contra Apophis (Egipt), Siegfried contra Fafnir (Inelul Nibelungilor), Thor contra Jormungandr (Ragnarok). Acest arhetip al bataliei binelui contra raului a fost exploatat si in legende crestine de data mai recenta, precum lupta Sfantului Ilie contra Satanei sau in romane moderne, precum Silmarillion (J. R. R. Tolkien) in care Turin Turambar il invinge pe Glaurung. In mitologia vest – europeana, balaurul este echivalentul dragonului. Legat de zmeu si de balaur, un alt oponent major al lui Fat Frumos este capcaunul, mancatorul de oameni.
La mijlocul drumului,
La putul porumbului
Vazui floarea campului,
Dar nu-i floarea campului,
Si-i chiar ochiul sarpelui,
Sarpe lung cu solzii verzi,
Nici sa-l vezi, nici sa-l visezi.
Cel balaur din pacate
Inghitise jumatate
Trup cu arme ferecate…
(Alecsandri, Balaurul)
Cititi mai multe despre:
Mitologia romaneasca: avem si noi supereroi
Despre suflet in mitologia romaneasca
Strigoi si moroi in mitologia romaneasca
Mitologia si istoria poporului roman
Marile mituri romanesti: Miorita, Zburatorul, Mesterul Manole
Muma Padurii, veche zeita sau monstru al padurii?
Muma padurii sau Baba Cloanta este simbolul puterilor malefice ale vrajitoriei. Reprezentata ea insasi ca o vrajitoare batrana si urata, locuind in adancul padurii, care se sperie de foc si nu trece de malul apei. Poate lua chip de animal si poate face farmece care sa prosteasca tinerii, sa ia mana (laptele) vacilor sau sa controleze fortele naturii.
– Ei, cine-i baba asta?
– Hm, zise soarecele, asta-i Muma-Padurii, a fost draguta lui Ciuta-Nevazuta si, de cand l-ati omorat, tot descanta sa-i cadeti in branci, acuma de nu fugiti, nu mai scapati vii din coltii ei.
(Ion Pop-Reteganul, Piparus-Petru si Florea-Inflorit)
Ileana Cosanzeana, eroina basmelor populare romanesti
Ileana Cosanzeana este o tanara, de obicei de sange regal, care e inzestrata cu un spirit independent si initiata in taine ale magiei. Ea reprezinta forta regeneratoare a naturii evidenta mai ales primavara. Ea intotdeauna trebuie salvata de Zmeu, Balaur, Capcaun sau Muma – Padurii, fiind rapita sau tinuta cu forta de catre acestia.
Pa fetale muntilor
Ieste-on pomut ramurat.
Nu stiu cine s-o-nditat,
De poamele le-o mancat.
Ia, Ileana Cosanzeana,
Cu cosata de arama.
Noi cosata om taie
Si om bate-o-n turnurele
Sa o bata gandurile,
Gandurle de-nsurat,
Pa fete de maritat.
(Ioan Bitiu, Ileana Cosanzeana)
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
Thanks for inspiring
5
1
4.5