Crearea unei memorii false

Neurostiinta incearca sa explice cum activitatea din creier determina cunoasterea. Asta inseamna ca mai intai trebuie sa identificam regiunile creierului responsabile cu producerea interna a reprezentarilor mentale si perturbarea acestor activitati pentru a vedea cum sunt afectate procesele cognitive. Mai exact, oamenii au un repertoriu bogat de reprezentari mentale generate intern de procese precum amintirea constienta sau inconstienta, visarea sau imaginatia. Totusi, felul in care aceste reprezentari interne pot fi combinate cu stimuli externi pentru generarea unor noi amintiri inca nu a fost studiat pe deplin.

Savantii au folosit soareci de laborator pentru teste. Folosind frica ca metoda de conditionare ei au declansat episoade de amintiri ce au afectat hipocampul.

Hipocampul – locul in care se naste limbajul, asocierile si navigarea in spatiu

Hipocampul este o parte majora a creierului uman. Acesta face parte din sistemul limbic (acesta sta la baza emotiilor) si se afla sub cortexul cerebral. Este responsabil cu limbajul, asocierile si navigatia in spatiu. Deasemenea, aici este locul in care memoria pe termen scurt se transforma in memorie pe termen lung.

In cazul Alzheimer, aceasta regiune este prima afectata. Hipocampul poate fi afectat si in cazul lipsei de oxigen, encefalitei si epilepsia.

Savantii au mai demonstrat ca celulele activate in hipocamp pot fi apoi reactivate in momentele de frica. Astfel, se va forma o falsa memorie asociativa bazata pe frica ca stimul. Memoria este un construct natural. Actul prin care ne aducem aminte poate fi susceptibil de modificari. La oameni, grselile de memorie si iluziile se intampla frecvent. Aceste fenomene se intampla adesea ca rezultat din incorporarea unor informatii gresite in amintiri. Iar acestea provin din surse externe. Studiile congnitive  au aratat o activitate intensa la oameni in hipocamp in timpul rememorarii unor informatii adevarate, dar si in cazul celor false. Dar nu s-a putut gasi locul precis in care acestea se disociaza. Bazandu-se pe studii si experiente in laborator, savantii speculeaza ca amintirile false si memoria falsa se pot forma si la oameni in context natural prin factori interni determinati de o amintire deja formata si asocierea ei cu un stimul extern.

Creierul uman poate inmagazina intregul internet

Noi cercetari ne arata ca un creier uman ar fi in stare sa inmagazineze in memorie intregul continut al internetului. Savantii au descoperit ca celulele creierului folosesc 26 de feluri diferite de codare a informatiei. Computerul foloseste doar “1 si 0”. Asadar, creierul ar putea retine informatii uriase. O adevarata lovitura in lumea neurostiintei. Poate filmele precum Total Recall, Matrix, Inception, Extraction nu sunt chiar asa departe de adevar. Iar urmasii nostri ar putea deveni un fel de Johnny Mnemonic ai viitorului.

Si creierul uman ar putea face cu energia necesara unui bec. Un computer ar trebui sa fie de 10 ori mai puternic si ar folosi 1 GW, o intreaga statie nucleara.