Istoria Americii a schimbat lumea. Putem spune chiar ca istoria Americii devine in multe cazuri istoria lumii intregi. De la deja celebrul George Washington, primul presedinte al SUA pana la Thomas Jefferson, Abraham Lincoln – primul presedinte al SUA asasinat, Thomas Woodrow Wilson, Franklin Delano Roosevelt, Harry S. Truman – primul presedinte ce a folosit bomba atomica, apoi trecand prin nu mai putin celebrul John F. Kennedy (1961-1963), Jimmy Carter (1977-1981), Dwight D. Eisenhower (1953-1961), Richard Nixon (1969-1974) si celebrul scandal Watergate, Ronald Reagan (1981-1989) si George Bush (1989-1993). Chiar ajungand la presedintii Americii moderne: Bill Clinton – urmat de unul republican – George W. Bush, Barack Obama – primul presedinte american de culoare si incheind cu miliardarul Donald Trump.
Luand nastere in 1776 in urma unei revolutii impotriva colonialistilor britanici, Statele Unite ale Americii si Constitutia lor Federala, insotita de un sistem politic specific, au dat viata celui dintai mare experiment democratic din istoria moderna.
Noul stat, remodelat de propria sa Constitutie Federala, a constituit la vremea nasterii sale o extraordinara exceptie in comparatie cu modelele dominante de pe Batranul Continent, fiind o matrice lipsita de ierarhii nobiliare.
Cine sunt predesintii Americii si care sunt cele mai importante fapte ale lor?
George Washington – primul presedinte votat unanim de colegiul electoral. Pe atunci nu exista vot popular.
1789–1797
2017–prezent
Periplu in istoria americana – evenimente si presedinti de seama ai Statelor Unite
Mai mult decat atat: modelul SUA se baza pe conceptul unei substantiale egalitati in drepturi a cetatenilor sai, pe libertatea politica si religioasa, pe neta separare a Statului de Biserica si pe o puternica traditie de autoguvernare.
Cu acest cadru contrasta insa partea legata de mentinerea sclaviei, care continua sa existe la baza structurii economice si sociale a statelor din sud, fondata pe imense plantatii administrate de o aristocratie marcata de sentimente conservatoare si rasiste.
SUA au devenit totusi, in mai putin de un secol, una din cele mai puternice economii mondiale, mentinandu-si aceasta pozitie in ciuda dramaticului Razboi Civil American, cunoscut si sub numele de Razboi de Secesiune, care le-a afectat natiunea intre anii 1861 si 1864.
Odata cu intrarea in vigoare a Constitutiei, care instituia un sistem politic de tip prezidential, a fost ales primul presedinte al SUA, George Washington (1789-1797), urmat de alte eminente personalitati ale epocii revolutionare precum:
- John Adams (1797-1801),
- Thomas Jefferson (1801-1809)
- James Madison (1809-1817).
Ce transformari a suferit frontiera americana de-a lungul timpului?
In perioada succesiva, cu aproximatie pana in anii 1860, SUA se confruntara cu transformari fundamentale, extinzandu-si teritoriul prin intermediul unei colonizari treptate a regiunilor din Vest, avansand astfel cu frontiera si dand nastere mitului identitatii nationale americane, catre costele Pacificului, dezintegrand efectiv comunitatile amerindienilor intalnite in cale.
In marsul lor fortat catre actualele lor dimensiuni continentale, SUA lichidara in acelasi timp si ultimele prezente europene din peisaj, odata cu achizitionarea Louisianei de la Franta (1803), a Floridei de la Spania (1810) si a teritoriilor din Alaska de la Rusia (1867).
Alte teritorii importante, cum ar fi de pilda Texas, California si New Mexico, fura castigate ca urmare a razboiului impotriva Mexicului din 1845-1948.
O alta caracteristica a dezvoltarii Statelor unite pe parcursul acestor decenii consta in alegerea de a mentine distanta fata de afacerile europene si fata de conflictele distructive care au caracterizat legaturile dintre marile puteri ale Lumii Vechi.
Fixata deja cu deplina claritate de la Washington, aceasta strategie izolatoare deveni in 1823 o robusta doctrina a politicii externe americane, sub atenta gestiune a presedintelui James Monroe (1817-1825), care avertiza puterile europene, invitandu-le sa reziste oricarei tentatii de a se amesteca in afacerile sale interne.
Sistemul democratic din SUA si Razboaiele care i-au influentat evolutia
Un element deosebit al dezvoltarii americane ce a caracterizat aceste decenii, a fost reprezentat de aparitia, inca de pe vremea presedintelui Andrew Jackson (1829-1837) si prin urmare cu mult inaintea inregistrarii unor evoltii similare europene, a unui sistem democratic bazat pe o puternica extindere a dreptului de vot in sensul sufragiului universal si asumarea unui rol tot mai important al partidelor politice moderne.
Dar contrastul imens creat intre Nord si Sud, in contextul coexistentei unui cadru politic, economic si social conjunct pentru Statele preponderent industriale capitaliste si antisclavagiste si pentru cele sudiste, fondate pe principii aristocratice si pro-sclavagiste a condus la provocarea cea mai crancena din intreaga istorie nationala americana: Razboiul de Secesiune din timpul mandatului prezidential al lui Abraham Lincoln (1861-1865).
Dupa renasterea economica ulterioara, feosebit de dinamica si de infloritoare, SUA abandona politica isolationista traditionala si intampina Primul Razboi Mondial cu o atitudine complet diferita, in timpul presedintiei lui Thomas Woodrow Wilson (1913-1921).
In 1917, SUA intra direct in razboi, etalandu-si enorma putere industriala si financiara, iar la finalul conflictului, presedintele Wilson deveni promotorul unei noi ordini internationale, care propunea rezolvarea controverselor potrivit unor mecanisme de „siguranta colectiva”, dar Congresul si opinia publica americana au preferat intoarcerea la neutralitate.
Dupa Wilson, SUA avu alti trei presedinti republicani: Warren G. Harding (1921-1923), Calvin Coolidge (1923-1929) si Herber C. Hoover (1929-1933); sub mandatul celui din urma, in 1929, americanii facura cunostinta cu o cumplita criza economica si financiara, ale carei proportii se extinsera cu efecte dezastruoase si asupra Europei.
Marea depresiune favoriza ascensiunea democraticului Franklin Delano Roosevelt, care fu ales presedinte de patru ori la rand, ramanand la carma SUA din anul 1932 si pana in 1945.
Odata cu izbucnirea Celui De-al Doilea Razboi Mondial, SUA se retrasera din nou in propria carapace, declarandu-se neutra, dar sustinand in permanenta Marea Britanie si Franta, ca aliate impotriva Germaniei, Italiei si Japoniei.
Abia in decembrie 1941 SUA intra oficial in razboi si isi adjudeca un rol primordial in acest context, impreuna cu Uniunea Sovietica si Marea Britanie, reusind sa puna capat flagelului nazist.
Dupa capitularea Germaniei si dupa moartea lui Roosevelt, SUA, aflata in timpul mandatului prezidential al lui Harry S. Truman (1945-1953), utiliza prima bomba atomica din istorie, impotriva Japoniei, care continua actiunile razboinice in Pacific.
Intr-un astfel de cadru international, Statele Unite ale Americii abandonara definitiv izolationismul, asumandu-si un rol decisiv la nivel mondial, afirmandu-se come lider si exercitand o indiscutabila hegemonie, in timp ce Uniunea Sovietica, era afectata de imensele actiuni distructive belice si de pierderi materiale si umane enorme.
Isteria anticomunismului si Razboiul Rece
Relatiile cu URSS-ul devenira treptat tensionate, cu efecte considerabile resimitite si la nivel intern, unde un val de isterie anticomunista se abatu asupra populatiei, atingand apogeul in prima jumatate a anilor ’50, cand lua nastere fenomenul cunoscut sub denumirea de „Razboiul Rece”.
Este vorba despre o confruntare neintrerupta, chiar daca impestritata de diferite faze de detensiune, dintre cele doua superputeri si blocurile lor de influenta – Blocul Rasaritean si Occident – cu antiteza militarizata concretizata in cele doua celebre aliante: NATO si Tratatul de la Varsovia.
Fenomenul a condus la o inspaimantatoare cursa a inarmarilor nucleare pana in perioada 1989-1991, cand imperiul sovietic intra in criza, pentru a se prabusi cu totul si cu totul neasteptat, in maniera pacifica, dar in aceasta lunga faza, SUA s-a regasit implicata in multe conflicte importante, printre care cel cu Corea (1950-1953) si cel din Vietnam (1964-1975), care au afectat mult populatia americana.
In plan intern s-au alternat la presedintie lideri democratici si republicani: din prima categorie, Harry Truman (1945-1953), John F. Kennedy (1961-1963), Lyndon B. Johnson (1963-1969), Jimmy Carter (1977-1981), iar din cea de-a doua, Dwight D. Eisenhower (1953-1961), Richard Nixon (1969-1974), Gerald R. Ford (1974-1977), Ronald Reagan (1981-1989) si George Bush (1989-1993).
Atacul terorist din 11 Septembrie 2001 si consecintele sale
Intre 1993 si 2001, americanii fura guvernati de un presedinte democratic – Bill Clinton – urmat de unul republican – George W. Bush (2001-2009) – fiul precedentului presedinte Bush, care au exercitat un rol de prim-plan in peisajul sistemului de relatii internationale.
Totul se desfasura insa pe fondul unei curbe ascendente de dezordine la nivel mondial si a unei difuze si incontrolabile conflictualitati, mai cu seama in Balcani, in diferite regiuni al fostului Imperiu Sovietic si In Orientul Mijlociu.
Teribilele atentate teroriste din 11 septembrie 2001 sustinute de grupari extremiste ale fundamentalistilor islamici – Al-Qaeda – care au izbit World Trade Center la New York si Pentagonul la Whashington, dincolo de efectul lor dramatic, au constituit un soi de palma usturatoare pe obrazul „superputerii solitare” americane.
Totalul victimelor cu putin nu a atins pragul a trei mii de persoane, majoritatea celor ce si-au pierdut viata in urma acestor atacuri fiind civili, dar pierderile umane suferite de americani au fost dublate de efecte economice si financiare neprevazute.
Timp de o saptamana o serie intreaga de burse de actiuni si-au inchis portile, anuntand pierderi uriase, indeosebi in sectoarele industriei transporturilor aeriene si a celui asigurativ.
Raspunsul SUA pentru aceasta provocare a condus la razboiul din Afganistan (2001) si apoi la cel din Irak (2003), marcand o faza de profunda instabilitate la nivel de relatii internationale si dand nastere unei grave si insolite crize (2003-2004), dintre legaturile SUA cu anumite tari europene, precum Franta si Germania.
Intarirea legislatiei antiteroriste a dat startul a ceea ce se numeste „USA Patritot Act” – un model utilizat succesiv de multe alte tari, hotarate sa adopte masuri drastice impotriva terorismului.
Odata cu instalarea la Casa Alba a primului presedinte american de culoare – Barack Obama (2009-2017), politica antiterorista a SUA a cunoscut o abordare mult mai analitica, implicand resurse din domeniul tehnologic si informatic, depoptriva.
Potrivit comunicatelor oficiale, a ceasta a fost perioada in care americanii au demarat primele actiuni ce presupuneau utilizarea dronelor si a altor strategii complexe, interpretate de anumite tari precum Pakistanul, drept un gen de „sfidare fatisa la adresa suveranitatii”.
Alegerile din 2016 – Donald Trump si cutremurul metaforic de la Casa Alba
Alegerile din SUA din 2016 au avut darul sa produca un veritabil cutremur (in sens metaforic), ale carui unde seismice au fost resimtite de la Casa Alba si pana in cel mai indepartat meridian al Pamantului.
In ciuda previziunilor si sondajelor efectuate de specialisti, candidata democratica Hillary Clinton a pierdut in fata candidatului republican Donald Trump – un personaj controversat, a carui victorie inca mai starneste polemici.
Trump nu s-a lasat intimidat de valul de proteste starnite la nivel general dupa instalarea sa in scaunul prezidential, proteste care se bazau pe ideea ca este unicul presedinte care nu detine un strop de experienta prealabila nici in sectorul guvernamental, nici in cel militar si care a nu efectuat nici macar serviciul militar clasic, fiind scutit pe motive de sanatate.
Printre altetele, noul presedinte american s-a inconjurat de ministri bogati, a anuntat elaborarea unui plan de protectie a SUA de atacurile cibernetice, s-a declarat clar impotriva emigrarii clandestine si a propus construirea unor ziduri solide, de nedepasit, la frontiera din Sud.
Masurile sale radicale sunt privite cu ochi critic de numeroase organizatii internationale, dar multi alti sustinatori remarca abilitatea cu care Trump a identificat adevaratele probleme ale americanilor, actionand cu promptitudine, ciar daca nu tocmai cu diplomatie, in vederea eliminarii acestora.
Statele Unite ale Americii se afla in prezent intr-o perioada de efervescente transformari politice, sociale si economice, ale caror dinamici sunt dificil de evaluat, in contextul in care la nivel global se inregistreaza fenomene fara precedent, precum cel al emigrarii scapate de sub control, al atacurilor ISIS si al utilizarii anumitor arme chimice in diferite puncte ale lumii.
Daca actuala presedintie va reusi sau nu sa mentina echilibrul precar al unor asemenea evenimente care afecteaza atat Statele Unite ale Americii, cat si celelalte natiuni ale lumii, ramane insa de vazut, asa cum ramane de vazut si in ce mod vor actiona si celelalte mari puteri de pe Glob la provocarile ce asteapata intreaga omenire.
Bibliografie:
- Berube, Maurice R. – „American Presidents and Education”, Greenwood Press, 1991;
- Graubard, Stephen – „The Presidents: The Transformation of the American Presidency from Theodore Roosevelt to Barack Obama”, 2004;
- Tuccari, Francesco – „Storia degli Stati Uniti”, Treccani, Enciclopedia dei ragazzi, 2006;
- Casalin, Chiara – „Presidenti USA: da Nixon a Trump, la politica degli ultimi presidenti repubblicani”, 2016.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5