Calugari shaolini vs piratii japonezi

Calugarii shaolini

La 1550, Templul Shaolin exista deja de aproximativ 1.000 de ani. Calugarii shaolini rezidenti erau deja faimosi in China condusa de dinastia Ming. Specializarile lor si eficienta in artele martiale precum kung fu (gong fu) le adusesera notorietate si respect.

Astfel ca atunci cand armata imperiala chineza si fortele navale au dat gres, shaolinii au intrat in scena. Trebuiau sa impiedice avansarea piratilor japonezi si sa inlature amenintarea. Conducatorul provinciei din regiune, Wan Biao, a hotarat sa trimita calugari shaolini sa lupte. A chemat razboinicii shaolini din trei temple: Wutaishan in Proovincia Shanxi Province, Funiu in Provincia Henan si Shaolin.

Potrivit relatarilor cronicarului contemporan Zheng Ruoceng, unii dintre ceilalti calugari l-au provocat pe liderul contingentului Shaolin. Acesta, pe numele sau Tianyuan, ceruse conducerea intregii forte. Cei 18 pretendenti au ales 8 dintre ei care sa-l atace pe Tianyuan.

Prima oara, Tianyuan i-a invins pe toti cu mainile goale. Apoi i-a invins in lupta cu sabii folosind drugul de fier care inchidea poarta. Au fost astfel fortati sa i se incline si sa-l recunoasca ca si conducator al intregii forte. De vreme ce disputa a fost incheiata, calugarii si-au indreptat atentia spre adversarul real.

Piratii japonezi

Secolul al VX-lea si al XVI-lea au fost vremuri tumultoase in Japonia. Aceasta  a fost Perioada Sengoku. Un secol si jumatate de razboaie intre competitorii daimyo. Nu exista nicio autoritate centrala in tara. Aceste conditii i-au condus pe multi spre piraterie.

China condusa de dinastia Ming avea si ea problemele ei. Desi dinastia a tinut cu ghearele de putere pana in 1644 a fost pradata de jefuitori nomazi din nord si vest. Deasemenea, aparusera multi pirati pe coaste. Pirateria devenise o metoda de trai.

Acesti asa-zisi “pirati japonezi”, wako sau woku, erau de fapt o confederatie de cetateni japonezi, chinezi si chiar portughezi. Ei jefuaiu impreuna si erau numiti peiorativ wako insemnand “piratii pitici” . Piratii jefuiau pentru matase, metale ce puteau fi vandute in Japonia pentru de zece ori mai mult decat valorau in China.

Savantii dezbat componenta etnica a grupurilor de pirati. Unii cred ca doar 10% din ei erau japonezi. Altii indruma spre numeroasele nume de pirati japonezi. Echipe de pescari, tarani si aventurieri atacau coastele chineze de peste 100 de ani.

Infruntarea calugarilor shaolini si piratii japonezi

Calugarii au luptat in patru batalii cu piratii. Prima a avut loc in primavara anului 1553 pe muntele Zhe. Desi exista putine detalii, cronicarii sustin ca shaolinii au invins.

A doua batalie a fost cea mai mare victorie a calugarilor shaolini: batalia de la Wengjiagang, din delta raului Hunagpu in iulie 1553. Au ucis toti piratii si au avut doar 4 victime. Au fost recunoscuti pentru cruzimea lor. A patra batalie a fost o infrangere din cauza liderului militar. Dupa aceasta, calugarii au renuntat si si-au pierdut interesul.