Asemenea unui scenariu de film stiintifico-fantastic, asediul tacut al robotilor tinde sa se transforme in realitate, gratie propriului nostru interes pentru implementarea de noi tehnologii in mai toate domeniile de activitate.
Presupusul nostru control se transforma incet-incet in dependenta. Pentru ca suntem total depedenti de gadgeturi si high-tech.
Oare cum vor arata lucrurile peste 50 de ani? Sau peste 500 de ani?
Vom avea parte de Ziua Z?
Ziua Judecatii din filmele Terminator? Skynet va fi o varianta a viitorului?
Dependenta de high-tech si robotii viitorului
Albert Einstein spunea: „Mi-e teama de ziua în care tehnologia va fi mai importanta ca relatiile interumane. În lume va exista o generatie de idioti.”
Aproape ca nu mai putem sa ne imaginam lumea fara prezenta acestor dispozitive menite sa ne faciliteze de la cele mai simple, la cele mai sofisticate sarcini.
Silentiosi, eficienti si prompti in a ne da o mana de ajutor acolo unde e nevoie, robotii castiga tot mai mult teren in peisajul vietii noastre cotidiene, chiar daca prezenta lor nu capata neaparat o infatisare asemanatoare fiintei umane.
Chiar si la acest capitol robotii prezinta avantaje considerabile: pot fi proiectati cu forme si dimensiuni variabile si cu multiple abilitati, in functie de particularitatile operatiunilor pe care le au de indeplinit: fie ei micuti, numai buni sa se strecoare in spatii reduse, fie gigantici, pentru a rezolva probleme ceva mai impunatoare.
Ne place sa ne gandim ca mintea omului nu cunoaste frontiere – lucru pentru care de fapt omul se poate mandri pe de o parte cu creatii sublime si se poate rusina pe de alta, cu atrocitati cumplite – dar faptul ca in culisele laboratoarelor in care iau nastere robotii se afla unul sau mai multi specialisti, nu inseamna neaparat ca omenirea in general devine mai inteligenta, mai avansata din punct de vedere al capacitatii intelectuale.
Robotii in schimb sunt mereu dispusi sa-si imbunatateasca performantele, nu se vaicaresc, nu se plictisesc si mai ales, nu cunosc invidia, ingamfarea si ambitia de a intra in topurile de popularitate.
Locurile de munca ale viitorului: robotii – amenintare sau resursa pretioasa?
Impactul tehnologiilor futuriste si al inteligentei artificiale asupra locurilor de munca ale viitorului imparte specialistii in doua tabere: cea a expertilor ce sustin ca robotii vor constitui o resursa deosebit de pretioasa pentru om si cea a scepticilor, care manifesta ingrijorare in legatura cu posibilitatea ca acestia sa reduca periculos de mult numarul locurilor de munca disponibile pentru om.
Potrivit oamenilor de stiinta, robotii vor penetra in absolut toate domeniile de activitate ale omenirii in viitorul apropiat, mai cu seama in sectorul medical, al transporturilor, logisticii, serviciilor pentru consumatori si intretinerii ambientelor de orice fel.
Daca acest aspect nu constituie tocmai o surpriza, aceeasi experti sustin teoria potrivit careia pregatirea scolara si universitara contemporana nu sunt in masura sa asigure omului o solutie viabila pentru ca acesta sa se adapteze si faca fata cu succes provocarilor si schimbarilor spectaculoase pe care i le rezerva urmatoarele decenii.
Transformarile ce se intrevad la orizont ar putea constitui o ocazie deosebita pentru a reevalua anumite competente si abilitati, dar si pentru a reflecta serios asupra conceptului de munca, asa cum este el perceput de om in prezent.
Viitorul ne rezerva ample spatii pentru modele productive ce vor darui omului mai mult timp liber – timp ce ar trebui investit cu intelepciune in a studia si a invata cat mai mult de la si cu ajutorul instrumentelor tehnologice si a robotilor ce-i vor sta la dispozitie.
Tehnologiile, fie ele mai simple sau super-sofisticate, ne vor usura viata, plasand pe umerii robotilor greutatea unor sarcini obositoare, dar nu vor garanta o relatie net imbunatatita a omului cu semenii lor sau cu activitatile pe care acestia le desfasoara in mod regulat.
Noul val de inventii, pornind de la automobilul autonom si continuand cu diferite alte proiecte de roboti dotati cu inteligenta artificiala, ar putea avea insa si un impact negativ asupra numarului locurilor de munca disponibile pentru om.
Robotii vor inlocui cat de curand, nu numai lucratorii ce desfasoara activitati standard, ci si functionarii de la ghisee, putand atrage astfel un val de concedieri masive si ca urmarea acestora, o serie de tulburari sociale fara precedent.
Aceasta este insa doar o supozitie, multi specialisti declarandu-se in schimb increzatori in beneficiile implementarii robotilor in toate domeniile de activitate, atata timp cat productia de tehnologii avansate si realizarea de programe noi vor crea locuri de munca menite sa compenseze concedierile personalului inlocuit de roboti.
Aceasta teorie este sustinuta de faptul ca omul, asa cum a demonstrat continuu de la revolutia industriala incoace, nu va inceta niciodata sa inventeze noi tipuri de activitati, noi industrii si noi moduri de a face bani.
La polul opus se situeaza insa pesimismul anumitor specialisti, care afirma ca de data aceasta, impactul expansiunii automatizarilor va afecta nu numai productia industriala, ci si personalul specializat si supra-specializat, functionarii si alte categorii de muncitori, cu meserii din cele mai diverse.
Acest scenariu intunecat presupune ca oamenii vor trebui sa accepte munci mai prost platite si care nu le aduc satisfactii si ca vor avea de infruntat pericolul unui gigantic val de somaj pe termen lung.
Cum va razbate omul prin labirintul unui Jurassic Park robotizat?
Daca omul va reusi sau nu sa se adaptaze noului scenariu al unei societati in care automatizarile, inteligenta artificiala si robotii cu multiple abilitati le vor invada teritoriul, asta ramane de vazut, dar cert este ca nimic nu-l poate impiedica sa se pregateasca de pe acum pentru schimbari.
Exista calitati pe care numai omul le detine si cu care niciun robot, oricat de sofisticat ar fi el, nu va putea sa intre in competitie, asa cum subliniaza Cella Parce, ex CEO al California Virtual University (SUA): „Computerele sunt imbatabile atunci cand este vorba despre calcule sau logica, dar logica este numai unul din aspectele ce tin de mintea umana. Atunci cand e nevoie de intuitie, creativitate, sensibilitate si comunicare, omul nu are concurenta”.
Pe de alta parte, tot omul este cel care se lasa sa alunece pe panta dezamagirii privindu-si noul smartphone, doar la gandul ca peste cel mult doi ani, dispozitivul sau va fi deja depasit ca model, ca performante, ca autonomie…
Entuziasmul cu care omul inventeaza, elaboreaza proiecte si produce ceva nou este de nestavilit, iar dinamicile evolutiei tehnologice viitoare nu va face decat sa-i stimuleze si mai mult elanul creator, lansadu-l intr-un univers cu potential urias pentru explorare si cunoastere.
Poate ca aventura unei calatorii in viitor va inceta sa mai fie doar un vis si se va transforma intr-o realitate palpabila, poate ca lupta cu bolile incurabile va fi castigata de om, poate ca teoria universurilor multiple va fi demonstrata, iar spatiul se va transforma intr-un taram ceva mai primitor pentru om.
Pe langa acestea, multe alte experiente si provocari vor aparea in viata omului, daruindu-i oportunitati de investire a propriilor resurse.
Roboti cu simt etic – suntem pregatiti pentru ei?
Cu exceptia celor ce tin sa creeze masinarii ucigase pentru asediere, omul modern care realizeaza ca nu se poate opune evolutiei tehnologice, isi doreste in mod firesc, sa vietuiasca intr-o lume in care robotii sa aibe simt etic, dar este oare pregatita omenirea pentru a gestiona aceasta chestiune?
In realitate, atata vreme cat vom cere robotilor sa ne protejeze, sa ne acorde sprijin si sa evite orice actiune care ne-ar putea aduce suferinta, va trebui sa detinem un pachet de legi care sa reglementeze noile situatii cu care ne vom confrunta in acest context, pentru a evita conflictele.
Controversele vor conduce in mod inevitabil la adoptarea unor masuri menite sa stabileasca reguli stricte atat pentru om cat si pentru roboti: daca robotul nu simte durere, asta nu inseamna ca omul va avea dreptul sa-l deterioreze fara motiv – daca nu din considerente „umanitare” fata de robot, macar pentru costurile pe care le presupune fabricarea si intretinerea lui.
Dar robotii, la randul lor, vor avea drepturi sau numai obligatii? Vor putea fi trasi la raspundere in vreun fel sau va putea un anumit robot sa devina proprietarul altuia? Robotii programati sa vegheze asupra copiilor ar putea intra in conflict cu robotii programati sa vegheze asupra pastrarii linistei si curateniei?
Iat numai cateva din semnele de intrebare care se intrevad in contextul unei societati in care oamenii si robotii vor interactiona in mod complex si pe multiple planuri.
Avand in vedere ca in anumite situatii robotii ar putea sa se confrunte cu exigenta adoptarii unor decizii de viata si de moarte in doar cateva fractiuni de secunda, specialistii vor trebui sa-i programeze astfel incat sa „demonstreze discernamant”, sa acorde prioritati bine determinate, sa respecte legile in vigoare si sa evalueze in timp record posibilele rezultate ale actiunilor lor.
Deocamdata omenirea este departe de a detine legi perfecte, clare si coerente pentru propriile sale probleme – diferentele culturale, religioase si particularitatile socio-economice din fiecare tara aflandu-se la baza unor legislatii diferite, in functie de frontierele pe care le strabatem.
E absurd asadar sa presupunem ca adoptarea unor noi legi, care sa fie ancorate in realitatile unei societati in care omul si robotul vor „convietui” va fi floare la ureche.
Specialistii sustin ca deocamdata aceste aspecte nu pot fi clarificate si ca, odata cu transformarile impuse de „asediul tacut al robotilor”, vor lua nastere si reglementari specifice, menite sa asigure echilibrul si ordinea fireasca a lucrurilor – obiectiv care se va afla in atentia tuturor organelor competente la momentul potrivit.
Asadar, daca omul este pregatit sau nu sa intampine robotii viitorului cu bratele deschise ar putea fi mai putin important, atata vreme cat ne raportam la afirmatia specialistului in stiinte comportamentale Burrhus Frederic Skinner (1904-1990): „Adevarata problema nu consta in faptul daca masinariile gandesc, ci daca oamenii fac asta”.
Pana acum Arabia Saudita a acordat deja cetatenie unui robot-femeie numit Sophia. Creatie a Hanson Robotics, Sophia face parte din planul de investitii ce cuprinde un oras al robotilor bazat pe energii regenerabile. Orasul va costa circa 500 miliarde dolari.
Bibliografie:
- https://www.theguardian.com/science/political-science/2017/oct/01/will-robots-bring-about-the-end-of-work
- http://thefutureofai.blogspot.it/2018/01/engineers-australia-people-want-ethical.html
- https://en.wikipedia.org/wiki/B._F._Skinner
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5