Principalele mituri ale poporului roman sunt:
- Miorita,
- Zburatorul,
- Traian si Dochia,
- Mesterul Manole,
- Roman si Vlahata.
Pe langa acestea gasim si unele legende conexe. Printre acestea, legenda Martisorului, a strigoilor
Cosmogonia sau crearea lumii – Miorita
Balada Miorita a fost culeasa de Alecu Russo in Vrancea. Ea a fost publicata de Vasile Alecsandri. Tot el ne-a daruit si Balada Monasterii Argesului cu Mesterul Manole.
Pe-un picior de plai,
Pe-o gura de rai,
Iata vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobanei.
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean
Si unu-i vrâncean.
Legenda ii este spusa de un lautar mocan. Un muntean din zona Soveja, zona de confluenta a ciobanilor din Ardeal, Muntenia si Moldova. Miorita este o opera desavarsita. Alecu Russo a comparat-o cu scrierile lui Virigiliu si Ovidiu.
Ea impresioneaza si este publicata ca “Mieoara” in Poesii poporale. Balade (Cântece pastoresti)”.
O caracteristica a culturii române este relatia speciala dintre folclor si cultura învatata. Ea este eterminata de doi factori. În primul rând, caracterul rural al comunitatilor românesti. Acesta a condus la o cultura traditionala extrem de vitala si creativa.
Creatiile populare (cea mai cunoscuta este balada Miorita) au fost principalul gen literar pâna în secolul al XVIII-lea. Ele au fost atât o sursa de inspiratie pentru creatorii culti cat si un model structural. În al doilea rând, pentru ca aceasta cultura a fost modelata in jurul manastirilor, a conacelor boieresti si a ordinii sociale.
Legenda lui Traian si Baba Dochia
Legenda Babei Dochia, unul dintre miturile importante ale poporului roman, ne vorbeste despre fiul ei, Dragobete. Baba Dochia ne apare prezentata aici ca zmeoaica cea rea sau ca mama vitrega. Ea isi pune nora sa indeplineasca sarcini imposibile: sa innegreasca lana alba la rau, apoi sa o faca la loc. Fata a primit ajutor de la Dumnezeu si Sf. Petre. Apoi, convinsa ca vine primavara, Baba Dochia s-a urcat pe munte imbracata cu 9 cojoace (cele 9 zile ale Babei). Dand cojoacele jos s-a transformat in stana de piatra. De aceea se spune ca alegerea Babei potrivite in aceasta perioada dicteaza cum va fi vremea in restul anului.
Exista si varianta legendei “Traian si Dochia”, unde Dochia este fiica imparatului Traian de care s-a indragostit insusi Decebal. Si ea este transformata in stana de piatra.
Legenda Traian si Dochia este mitul etnogenezei poporului roman.
In aceasta perioada exista multe sarbatori populare precum Vinerea Sântoaderului, Caii lui San Toader, pe 1 si 10 martie.
Observam, in general, o deprindere si inclinare a taranilor romani in a ghici vremea si capriciile ei in functie de anumite superstitii si legende locale.
Mitul Zburatorului – erotismul adolescentei
Zburatorul este considerat o fiinta fabuloasa. El este reprezentat de un tanar ce apare in visele fetelor nemaritate. Aceasta fiinta apare si in folclorul sumerian, spre exemplu. Insa aici este vorba de succubus. Acesta este un demon cu chip de femeie ce chinuie barbatii.
Zburatorul a devenit popular datorita poeziei de Ion Heliade Radulescu. Aici Zburatorul este descris ca balaur de lumina cu coada-nflacarata. Pe el lucesc pietre nestemate ca de foc. Arata ca un flacaiandru tras prin inel, balai, cu par de aur. Dar slabele lui vine n-au nici un pic de sange.
El apare noaptea ca un fulger cu scantei si se strecoara pe cos in patul fecioarelor.
La fel, mitul Zburatorului este folosit de Mihai Eminescu in poemul “Luceafarul”. Aceasta semidivinitate sau duh rau poate fi indepartat prin farmece si descantece populare.
El simbolizeaza sexualitatea. Adesea se aseamana cu un Eros al mitologiei grecesti.
In unele zone ale tarii apare si Zburatoroaica, aspectul feminin.
Zburatorul este un semizeu ce poate lua forma de sarpe, caine sau sul de foc. Asa apare descris in folclor. Alteori are solzi argintii si aripi albe.
Mesterul Manole – legenda Manastirii Argesului
Balada Mesterului Manole este atat mit, cat si istorie. Caci Manastirea Curtea de Arges exista in realitate. Cat de real este sacrificiul nu stim.
Acest mit vorbeste despre sacrificiul ce sta la baza fiecarei constructii.
Mesterul Manole este un personaj istoric. El este consemnat pe timpul domniei lui Neagoe Basarab. Un armean tocmit sa ridice manastirea. Legenda culeasa de Vasile Alecsandri vorbeste de Ana, sotia lui Manole. Este posibil ca aceasta sa fi fost fiica lui Parvu Craiovescu.
Insa traditia istorica ne arata de fapt o revolta a mesterilor romani. Acestia nu voiau sa lucreze cu un strain ce se scolise la curtea otomana. Astfel, i-au sabotat planurile. Constructia a durat 5 ani.
Aici putem vorbi si de traditia populara a ingropatului umbrei. Sau zidirea umbrei. Unei persoane i se luau masuratorile dupa umbra. Iar jalonul rupt pe jumatate era aruncat in zidarie.
Pe Arges în gios,
Pe un mal frumos,
Negru-voda trece,
Cu tovarasi zece:
Noua mesteri mari,
Calfe si zidari,
Si Manoli – zece,
Care-i si intrece.
Fiinte fabuloase si eroii din mitologia romaneasca
Mitologia romaneasca este plina de fiinte fabuloase. Desi nu atat de popularizate precum cele din mitologia nordica. Sau cea celtica. Desi nu apar in filme sau benzi desenate celebre, creaturile fantastice din folclorul romanesc sunt senzationale.
Avem si noi proprii uriasi, capcauni, sirene ale apelor precum lostrita si stima apelor. Avem si balauri cu trei capete si zmei. Apar si Blajinii, uriasi ciudati de la inceputurile timpurilor. Se crede ca ei au trait in Eden, Gradina Raiului.
Animale minunate impanzesc foclorul. Calul nazdravan, lupul vorbitor. Apoi alte personaje fantastice din paduri precum Ielele si Muma Padurii. Luceafarul si Zburatorul. Moroi si Pricolici ca fiinte fantastice de cosmar.
Fiinte de basm precum Pasarea Maiastra, Samca si Sanzienele. Sfinti ca Samedru, Sanicoara, Sfanta Vineri. Scorpii, stafii, duhuri si alte lucruri rele ce umbla noaptea dupa sufletele oamenilor.
Ursitoarele si zanele bune, Fat-Frumos si Ileana Cosanzeana, Praslea cel Voinic.
Eroii mitologiei romanesti sunt foarte importanti. Ei apar in persoana lui:
- Stan Patitul,
- Ivan Turbinca,
- Calin Nebunul,
- Pacala si Tandala
- Pintilie Calatorul si altii din balade si povestiri
- Praslea si Tandala.
Apoi, vitejii precum Harap-Alb si Iovan Iorgovan. Si mai ales de personajele negative din mitologia romaneasca: Spanul, Imparatul Rosu
Sarbatori si ritualuri ale romanilor
Sarbatorile si ritualurile romanilor provin din mitologie. Ele au fost transmise din generatie in generatie.
Unele serbeaza anotimpurile, altele roadele pamantului, ploaia fertila. Boboteaza si Dragobetele, Martisorul si Babele, Floriile si Pastele. Apoi paparudele si Calusarii ca simbol cosmic. Caloianul si Sanzienele. Si nu in ultimul rand, Rusaliile.
Importanta culturala a miturilor
Mitul este important chiar si astazi. In societatea noastra contemporana ne agatam de trecut. El echivaleaza cu dezvaluirea unui mister. Personajele mitului sunt zei sau eroi, nu fiinte umane. Asadar, gesturile lor sunt ca niste taine. Mitul este povestea originii noastre.
Cititi mai multe despre:
Mitologia romaneasca: crearea lumii, raul, eroi si sfarsitul lumii
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Pingback: Creaturi mitologice romanesti | Mythologica.ro
3
5
1
3.5
4.5