Arheologia si descoperirea civilizatiilor disparute
Arheologia va constitui mereu o fascinatie, o provocare pentru ca ea ne pune in fata unui puzzle care merita descoperit si rezolvat. Nu vom termina niciodata acest puzzle, insa unele parti raman o enigma. Cateodata ne lipsesc piese din ansamblu si nici macar nu ne dam seama. Tocmai asta face urmatoarele descoperiri atat de interesante. Poate ca nu vom afla intregul adevar niciodata. Detaliile complete ale acestor misterioase culturi nu vor ramane pierdute istoriei.
Civilizatiile disparute ale planetei
Catalhoyuk, Turcia
Posibil primul oras din lune, circa 7400–6000 i.e.n., Catalhoyuk a fost o asezare de fermieri. Cu aproape 8.000 de personae, acestia traiau in case patrate din caramizi de lut lipite una de alta astfel incat nu existau drumuri sau alei in jurul lor. Oamenii intrau in case printr-o gaura in acoperis. Viata se desfasura pe acoperisuri, aleile zburdau la nivelurile superioare, mult deasupra caselor.
Situat in partea centrala a Turciei de astazi, Catalhoyuk a fost descoperit in 1958 de un arheolog britanic. Dar orasul era aproape gata sa dispara din istorie cand oficialitatile turce l-au acuzat pe respectivul intr-un scandal legat de artefacte disparate. Nu a fost acuzat si, mai tarziu, alti arheologi l-au absolvit de orice vina. Dar au mai trecut inca 30 de ani pana li s-a permis si altora sa redeschida sapaturile.
In prezent, doar 4% din site a fost excavat. Cu fiecare descoperire apar si mai multe intrebari. Locuitorii din Catalhoyuk au construit case noi peste cele vechi in 16 nivele diferite, unul peste altul. Dar de ce au renuntat la stilul de viata nomad pentru a se organiza intr-un numar atat de mare? Erau fermieri, dar nu traiau langa culturile lor. De ce nu? Unde crestea hrana lor?
Pe langa sculpturi si figurine, picturile bogate in simbolism au fost pastrate pe zidurile interioare ale caselor ce serveau si ca mormant. Oamenii erau inmormantati sub case, iar langa platformele funerare existau multe astfel de reprezentari. Era oare arta o forma de comunicare cu mortii, proteja oare mortii sau poate ii proteja pe cei vii?
Foarte interesant este ca diferiti indivizi care traiau ca o familie in Catalhoyuk au fost inmormantati ca atare sub o casa, dar nu erau rude biologice. Copiii par a nu fi trait cu parintii lor biologici.
Arheologii cred ca acest oras, care ar putea reprezenta inceputul civilizatiei, nu avea lideri sau govern si ca barbatii si femeile erau tratati ca egali.
Sanxingdui, China
In 1986, arheologii au descoperit langa Chengdu, capitala provinciei chineze Sichuan “a noua minune a lumii”. O descoperire uimitoare care a rescris istoria cunoscuta a Chinei.
Au excavat doua gropi cu sculpturi de bronz, colti de elefant si jad datand din 1200 i.e.n. Aceste comori ale misterioasei culturi Sanxingdui au fost create intr-un stil necunoscut in civilizatia antica chineza. Piesele din bronz erau impresionante in mod exceptional. Reveland o cultura sofisticata cu abilitati tehnice remarcabile, acestea descriau statuile de bronz de 2.5 m inaltime unice in lume la acel moment.
Arheologii cred ca aceste comori ascunse in pamant erau sacrificii. Dar care este marele mister? De ce aceasta civilizatie si-a distrus in mod deliberat cultura acum 3000 de ani? De ce a parasit marele oras de langa raul Mianjing? Aceasta civilizatie ce a durat doar 350 de ani nu a lasat nimic scris si nici alte ramasite umane ca indicii.
Teoriile privind disparitia lor sunt numeroase. De la razboi la inundatii si cutremure care ar fi putut schimba cursul raului si distruge aceasta infloritoare civilizatie.
Shahr-I Sokhta, Iran
Shahr-i Sokhta este cunoscut si ca “Orasul Ars” deoarece a ars de trei ori. Era situat la marginea unui desert aspru in estul Iranului intre 3200 i.e.n si aproximativ 2000 i.e.n. Dupa ce orasul a fost abandonat in mod misterios, civilizatia urbana nu a mai aparut pe aceste meleaguri pentru inca 1500 de ani.
Situl Shahr-i Sokhta a fost primul excavat in 1967. Dar revolutiile, politica, crimele, cat si clima dura din zona au facut dificila munca arheologilor. Este un adevarat mister de ce aceasta civilizatie a rasarit pe aceste pamanturi. Pare a fi o cultura avansata, independenta de Mesopotamia si civilizatiile din Valea Indusului. Avea o populatie mare si unul din primele sisteme de scriere aparute vreodata. Tot ei au dezvoltat prima retea comerciala din lume pentru negot cu alte zone. Faceau comert cu ceramica, metale, textile, dar pastrand ce e mai bun pentru ei. Desi orasul avea un palat mare din caramizi de lut, oamenii din Shahr-i Sokhta erau si fermieri.
Pentru timpul sau, orasul avea o intindere de 150 de hectare. Arheologii a descoperit un cimitir la vest cu 25.000-40.000 de morminte. Dar nu au fost descoperite arme, ceea ce sugereaza ca locuitorii erau oameni pasnici, nu cuceritori.
Cacaxtla, Mexic
O mare parte din ceea ce stim in prezent despre micul oras-stat Cacaxtla din Mexic ne parvine din picturile lor murale, colorate si deosebit de compleze. Acum mai bine de 1000 de ani, Cacaxtla a crescut in mod modest ridicand temple, palate si cateva mici piramide. Dar arheologii cred ca nu a ajuns niciodata la fel de puternic ca Teotihuacan sau civilizatia mayasa.
In anii 1940, arheologii spanioli au descoperit pentru prima oara acest sit. Dar a trebuit ca jefuitorii de morminte sa sape un tunel in cladirea principala a orasului pentru a reinvia interesul pentru acest sit. Jefuitorii s-au confesat unui preot care a chemat autoritatile.
Civilizatia Olmeca-Xicalanca care locuia in Cacaxtla era formata din razboinici si constructori meticulosi. Societatea lor pare a fi fost impartita in straturi sociale distincte, dar in rest nu se cunosc prea multe despre ei. Picturile lor murale descriu scene de lupta, comert si adorare a zeilor. O picture legata de o batalie are 2 metri inaltime si 20 de metri latime. Arata un grup de razboinici-jaguari iesind victoriosi in fata unui grup de razboinici-pasari fara aparare.
La inceput, cercetatorii au crezut ca pictori mayasi au calatorit la Cacaxtla pentru a crea aceste picturi. Dar sunt atat de multe stiluri individuale compilate in acestea incat se crede ca artisti locali au lucrat la crearea lor. Privind aceste scene am putea crede ca Cacaxtla a avut o armata puternica, o economie infloritoare si o cultura sofisticata.
Insa exista si alte pareri, precum cea a profesorului de istorie a artei Claudia Brittenham, care crede ca aceste portretizari ii reprezinta pe oamenii din Cacaxtla asa cum se visau, nu cum erau in realitate. Cateodata credem ca arta este cumva separata de viata, fiind decorativa si neesentiala. Insa in lumea lor arta era politica, iar politica poate fi un agent al crearii unui sens al comunitatii.
El Cano, Panama
Situl El Cano situat in sud-vestul orasului Panama a schimbat parerile istoricilor despre culturile pre-hispanice care au existat in padurile Americii Centrale. Ingropati acolo sunt capeteniile de aur din Panama, o cultura nenumita care a existat din anul 700 pana in anul 1000 e.n. Vanatorii de comori au sapat prin toata zona la inceputul anilor 1900, dar n-au gasit decat morminte comune.
In anii 2000, arheologii au descoperit mormintele unor capetenii razboinice in armuri de aur, centuri, bratari. Deasemenea, au mai fost descoperiti ramasitele unor copii si baieti in apropiere, la fel imbracati in aur. Una dintre caracteristicile principale ale acestei culturi era ca statutul social era mostenit de la tata la fiu. Asta inseamna ca aceasta civilizatie era mult mai sofisticata decat se credea la inceput, explica arheologul Julia Mayo.
Nu stim prea multe despre ei din cauza faptului ca nu au lasat prea multe in urma in privinta inregistrarilor istorice. Sau nu le-am gasit noi inca. Cladirile lor erau facute din bambus, asadar s-au pierdut. Nu au lasat in urma lor piramide precum maiasii. Dar arheologii cred ca aceasta civilizatie a capeteniilor de aur a fost o cultura distincta care a inflorit pentru o vreme in Panama.
Mormintele lor ne dau detalii in unele dintre cele mai interesante si unice aspecte ale vietii lor. In mormintele capeteniilor au fost descoperite alte trupuri creand o platforma. Nu se stie daca erau sclavi sau captivi. Alalturi au fost descoperite oasele unui peste otravitor, ceea ce ne arata ca ar fi putut cei ingropati acolo ar fi fost sacrificati.
Daca nu ar fi existat Viktor Sarianidi, un controversat arheolog din fosta Uniune Sovietica care a excavat situri arheologice cu buldozerul, astazi s-ar fi putut sa nu stim nimic de uimitoarea cultura de la Gonur-Tepe in izolatul Turkmenistan. Pana a aparut el nimeni nu credea ca cineva putea trai in acel loc. “Toata lumea mi se opune pentru ca numai eu le-am descoperit”, spunea el.
“Tepe” inseamna movila. In regiunile fara copaci, aceste movile pot indica arheologilor ruinele vechilor asezari. La 59 km de orasul Mary, Sarianidi insista in anii 1970 in asprul desert Karakum si descopera ceva nemaivazut pana atunci. El a gasit ramasitele unui oras-fortareata si o cultura sofisticata care era parte dintr-o retea de asezari care se intindeau in campiile Asiei Centrale acum 4000 de ani. Surprinzator de avansati, ei au construit temple, case, strazi si chiar canale de irigatii. Posibil primul oras care a legat vreodata Estul de Vest, Gonur a facut comert cu orase indepartate. Locuitorii lor erau artisti priceputi lucrand aurul, argintul si alte metale cu multa indemanare. Cercetatorii au crezut initial ca o societate atat de avansata nu putea exista in aceasta regiune pentru inca 1000 de ani.
Cultura a fost numita cateodata “Oxus” dupa numele raului care trece prin aceasta regiune. Dar marele mister este ce s-a intamplat cu acest maret oras si cu miile lui de locuitori. Desi exista teorii, nu avem nicio dovada palpabila. Inregistrarile arata ca Gonur a disparut pur si simplu dupa cateva secole.
Gunung Padang, Indonezia
Gunung Padang, cel mai mare sit megalitic din Indonezia, are aproape 120 km si este situat la sud-est de Jakarta. A devenit o reala sursa de controverse intre timp.
Descoperita initial de olandezi in 1914, acest sit mai putin cunoscut de coloane din roca vulcanica poate fi un gigantic mormant terasat al unei civilizatii care a existat in 5200 i.e.n, inaintea piramidelor din Egipt. Se crede ca intregul deal in forma de piramida a fost contruit in trei faze de trei culturi diferite in decursul a mii de ani putand data pana la 9000 de ani. Astfel, tumulul ar putea deveni cea mai veche piramida din lume. Oamenii cred ca era preistorica a fost primitiva, insa acest sit le poate dovedi contrariul.
Cercetarile si parerile sunt impartite. Geologi, arheologi, vulcanologi – unii cred ca este doar un con vulcanic, iar datarea cu carbon este gresit interpretata. Vrem sa fie istoria omenirii atat de veche? Avem curaj sa visam atat? Sa indraznim? Ne avantam prea mult in trecut? Exageram? Gasim dovezi acolo unde nu sunt?
Zeleniy Yar, Siberia
In 1997, arheologii rusi au descoperit un cimitir medieval siberian chiar la sud de cercul arctic. Din 34 de morminte au fost excavate mumii purtand masti de cupru care aveau o vechime de 1000 de ani. Sapte barbati, o fetita si trei baieti au fost probabil accidental mumificate de o scadere dramatica a temperaturii in secolul al XIV-lea. Trupurile erau acoperite cu piei de animale, iar mastile de cupru au prevenit oxidarea.
Arheologii nu au intalnit nicaieri ritualuri de inmormantare asemanatoare cu cele de la Zeleniy Yar. Unele trupuri aveau scheletele zdrobite, iar craniile facute bucati sau lipsa. Arheologii nu sunt siguri daca de vina sunt jefuitorii de morminte sau chiar cei care i-au ingropat pentru a proteja pe cei vii de vrajile rele ale celor morti. Bazandu-ne pe credintele curente ale populatiilor din regiune, cercetatorii cred ca lanturile si bucatile de piele folosite la legare sunt alte semne de magie protectiva.
Posibil din motive religioase, picioarele celor ingropati erau indreptate spre raul Gorny Poluy. Unii dintre morti par a fi razboinici care au fost ingropati cu armele. Ranile altora sugereaza ca au murit in lupta. Artefactele gasite aici ne intaresc convingerea ca Siberia era un centru comercial semnificativ acum 1000 de ani. Mai credeti ca Siberia era doar un pustiu izolat?
Kfar Samir, Israel
La aproape 200 m de coasta Haifei, in Israel, arheologii exploreaza un fascinant sat scufundat numit Kfar Samir care are 7700 de ani vechime si este la 5 m adancime. Desi oamenii care locuiau acest sat neolitic raman un mister, aceasta asezare poate aduce lumina atat asupra trecutului nostru, cat si a viitorului.
Folosind tehnologii moderne, cercetatorii vor crea o varianta 3D a asezarii. Deasemenea, folosindu-se de gunoaiele si fantanile secate, oamenii de stiinta vor sa afle cat mai multe despre aceasta lume pierduta in ape. Desi nu cunosteau metalul, ne asteptam sa gasim unelte din piatra – poate arme si ace din oase. Tot aici gasim si cel mai vechi centru de productie al uleiului de masline.
Kfar Samir poate aduce indicii si in privinta schimbarii climatice si la felul in care ea a afectat nivelul marilor. Astazi, nivelul marii e situat cu aproape 100 m mai sus decat in ultima era glaciara acum 20.000 de ani. Acest sat s-a scufundat acum 7000 de ani cand nivelul a crescut. Daca proiectam in viitor, e posibil sa fim nevoiti sa parasim orasele de coasta pentru a nu urma acelasi tipar.
Nevsehir, Turcia
In decembrie 2014, oficialii au descoperit un imens oras antic subteran in provincia Nevsehir din Anatolia centrala in Turcia. Ar putea fi in acest moment cel mai mare oras subteran cunoscut lumii. A fost descoperit accidental in 2013 de constructorii unui nou proiect urban.
Situat sub fortareata Nevsehir si imprejurimile ei, orasul contine biserici ascunse, pasaje de evadare, duzini de artefacte si un uimitor sistem de tunele. Aceste tunele sunt atat de largi incat ai putea conduce fara probleme o masina inauntru pe cel putin 7 km.
Cercetatorii cred ca situl gazduia o comunitate agricola acum 5000 de ani care folosea tunelele pentru transportul granelor in oras. Expertii au conchis ca cel putin un tunel conduce la o sursa de apa indepartata. Temperatura constanta de 13 grade Celsius din subteran era perfecta pentru pastrarea granelor. Asadar, un imens hambar antic.
Districtele din Nevsehir aveau la randul lor sate si orase. Dar nu exista comparatie fata de ceea ce este in subteran. Nu se cunoaste cine a construit tunelele. Civilizatia moderna datoreaza totul acestor giganti pe umarul carora am crescut. Desi exemple ca sumerienii si egiptenii sunt adanc intiparite in mintile noastre, exista un anumit numar de civilizatii grandioase care fost uitate sau pierdute.
| [WpProQuiz 3] |
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.