“Biserica nu a negat legatura sa cu religiile naturale, ci din primele veacuri a conferit acestei relatii semnificatia contrara pe care istoricii moderni ar fi dorit s-o vada. Ei explica totul prin „împrumut” sau „influente”, în timp ce Biserica prin gura lui Tertulian a afirmat întotdeauna ca „sufletul uman este natural crestin”. În consecinta religiile naturale si pagânismul nu erau decât distorsiuni a ceea ce prin natura era adevarat si bun. Prin acceptarea unor forme preexistente Biserica nu facea altceva decât sa restituie lui Dumnezeu ceea ce-i apartinea, restaurând totodata „imaginea cazuta” a umanitatii”
De ce incercam sa negam, sau mai bine spus renegam, mostenirea? De ce incercam sa acoperim, sa ascundem ceea ce suntem. Fara indoiala suntem pagani! Si ar trebui sa fim mandri de originile noastre!
Originile te definesc ca om. Iti arata drumul si iti traseaza calea. Ele arata ceea ce suntem. Ca atare, de ce sa lasam asta sa se piarda in noianul pe care crestinismul l-a adus dupa el? De ce sa nu incercam sa alegem cu discernamant in acest tumult de icoane, biserici si sfinti posaci? De ce nu incercam sa ne reabilitam istoria?
Notiuni de baza
Pagânii pot adopta traditiile existente sau isi pot urma propria lor sursa de inspiratie, propria cale. Pagânismul nu este dogmatic. Paganii urmareasc propria viziune a Divinului ca o experienta directa si personala.
Paganismul modern este format dintr-o diversitate bogata de traditii, unele mai vechi, altele mai noi, unele reformate, altele regandite. Nu ne-am putea gandi vreodata ca vom reusi sa le cuprindem pe toate intr-un articol atat de scurt insa, vom incerca, pe cat posibil, sa aducem lumina in cele sase exemple de traditiei pagâne majore.
Aceasta nu este o lista exhaustiva, dar aceste sase traditii ofera o buna imagine de ansamblu a practicilor pagâne moderne. O lista de sugestii de lectura este de asemenea disponibila.
Unii autori vad aparitia pagânismului în secolul al XX-lea ca o renastere a unei religii vechi pagâne si descriu toate traditiile de mai sus ca neo-pagâne.
Acest termen este, de asemenea, folosit pentru a descrie pe toti cei care se recunosc pagâni, dar care nu adera la oricare dintre traditiile mai sus amintite.
O definitie a unui Pagan: Un adept al unei religii politeieste sau panteiste care adora natura.
Ce este Pagânismul?
Pagânismul este religia ancestrala a întregii omeniri. Aceasta perspectiva religioasa veche ramâne activa în mare parte a lumii de astazi, atât în civilizatiile complexe, cum ar fi Japonia si India, precum si în societatile tribale mai putin complexe la nivel mondial. Aceasta a fost perspectiva religiilor europene ale antichitatii clasice – Persia, Egipt, Grecia si Roma – precum si a celor “barbare” precum vecinii de la marginea de nord, iar forma aceasta europeana a renascut în constientizarea explicita în Occidentul modern ca ca articulare a prioritatilor religioase contemporane.
Viziunea pagâna poate fi inteleasa in trei planuri. Adeptii sai venereaza natura si se închina la multe zeitati, atât zeite cat si zei.
Adorarea naturii
Spiritul locului este recunoscut în religia pagâna, fie ca o componenta naturala personificata, cum ar fi un munte, un lac sau un izvor, sau ca o divinitate tutore complet articulata, cum ar fi, de exemplu, Athena, zeita Atenei. Ciclul natural al anului, cu accente diferite aduse de diferitele sale anotimpuri, este vazut de majoritatea pagânilor ca un model de crestere spirituala si de reînnoire, si ca o secventa marcata de festivaluri care ofera acces la diferitele divinitati în functie de afinitatea lor cu diferitele perioade ale anului. Multi pagâni vad Pamântul în sine ca fiind sacru: în Grecia antica Pamântului ii erau oferite întotdeauna primele libatii de vin, desi nu a avut nici preoti si niciun templu.
Politeismul: pluralismul si diversitatea
Cele mai multe zeitati pagâne sunt o recunoastere a diversitatii naturii. Unii pagani vedeau zeitele si zeii ca o comunitate de indivizi mult asemanatoare cu o comunitatea umana diversa din aceasta lume. Altele, cum ar fi urmasii lui Isis si Osiris din timpuri stravechi, impreuna cu pagânii Wiccani din lumea moderna, vad toate zeitele ca o Mare Zeita, si toti zeii ca un Mare Zeu, a caror interactiune armonioasa este secretul universului. Cu toate acestea, altii cred ca exista un principiu suprem divin, care vrea si nu vrea sa fie numit, asa cum Heraclit a scris în secolul al cincilea î.Hr., sau care este Marea Zeita Mama a tuturor lucrurilor, cum a fost Isis in primul secol si cum este Marea Zeita pentru multi pagâni occidentali din zilele noastre. Cu toate acestea, altii, cum ar fi Împaratul Iulian, marele restaurator al pagânismului în antichitatea crestina, si multi hindusi mistici din zilele noastre, cred într-un Principiu abstract suprem, originea si sursa tuturor lucrurilor. Dar chiar si acesti ultimi pagâni recunosc si alte fiinte spirituale, ele însele divine, si nu divinitati false. Paganii care se închina unui singur zeu sunt henoteisti, credinciosi care cred într-un principiu divin suprem, mai degraba decât monoteisti, credinciosi care cred într-o zeitatea unica adevarata alaturi de care toate celelalte zeitati sunt false.
Zeita
Religiile pagâne recunosc intreaga perspectiva si fateta feminina a divinitatii. O religie fara zeite nu poate fi calificata drept pagâna. Unele cai pagâne, cum ar fi cultul lui Odin sau al lui Mithras, ofera credinta exclusiv intr-un singur zeu de sex masculin. Dar ei nu neaga realitatea altor zei si zeite, la fel ca monoteistii. (Cuvântul “cult” a însemnat întotdeauna venerarea in special a unei anumite divinitati sau Pantheon, si a fost recent extins pentru a întelege adorarea unui lider uman divinizat sau semi-divin) Prin contrast, religiilor non-pagâne, cum ar fi iudaismul, crestinismul si islamul, le repugna de multe ori ideea unei divinitati feminine. Fostul episcop anglican din Londra chiar a spus acum câtiva ani ca religiile care adora zeite sunt “degenerate”! Desi intreaga istorie a religiilor si a umanitatii sustine contrariul.
Alte caracteristici
Cele mai multe divinitati ale religiei pagâne includ de multe ori zeitatile ancestrale. Casele regale anglo-saxone din Anglia si-au urmarit originea lor înapoi la un zeu, de obicei, Woden, si regii celtici din Cumbria si-au urmarit descendenta lor pana la zeul Beli si zeita Anna. Eroi si eroine locale si nationale pot fi divinizate, asa cum a fost Iulius Cezar, si în toate societatile pagâne, zeitati ale gospodariei sunt venerate. Acestea pot include stramosii venerati si, pentru un timp, mortii de curand, care pot sau nu pot alege sa paraseasca lumea celor vii pentru totdeauna. Acestea pot include spiritele locale, fie ca indivizi personificati, cum ar fi spiritul unui arc sau broasca tutore a casei sau sarpele, sau ca spirite de grup, cum ar fi elfii în Anglia, Oamenii Pitici în Irlanda, kobolzii în Germania, Barstuccae în Lituania, Lares si penati în Roma antica, si asa mai departe. Un altar de uz casnic se concentreaza pe cultul acestor zeitati, si exista, de obicei, un ritual anual în onoarea lui. Spiritul de vatra sau spiritul casei este adesea venerat, uneori cu o ofranda zilnica de alimente si bauturi, uneori, cu un ritual anual de stingere si reaprindere a focului. Prin ritualul ancestral si domestic un spirit de continuitate este pastrat, si prin transmiterea de caracteristici si scopuri din trecut, viitorul este asigurat de sens.
Deci, nu toate religia pagâna este religie publica, mare parte din ea fiind domestica. Si nu toate zeitatile pagâne sunt persoane zeificate, multe sunt elemente sau zeitati colective. Ne uitam la o religie care strabate întreaga viata de zi cu zi.
O consecinta a venerarii naturii, viziunea care vede natura ca o manifestare a divinitatii, mai degraba decât ca un obiect neutru sau neînsufletit, este ca divinatia si magia sunt acceptate ca parti importante ale vietii. Divinatia prin interpretarea zborului pasarilor, a fost raspândita în lumea antica si astazi este prezenta in societatile moderne pagâne, asa cum este divinatia prin citirea maruntaielor animalului sacrificat, ea însasi o versiune la scara mai mare a divinatiei prin citirea frunzelor de ceai dintr-un pahar cu apa. Deasemenea citirea semnelor deja date de zeitati, astfel ghicitorii ar putea cere în mod activ universului sa le trimita un semn, de exemplu, prin citirea modelelor geomantice in care cad pietrele aruncate sau runele. Profetia si transa mediumului sunt, de asemenea, folosite pentru a comunica cu Lumea Cealalta.
Magia, producerea deliberata de rezultate in aceasta lume prin intermediul Celeilalte Lumi, este general acceptata ca o activitate posibila în societatile pagane, deoarece cele doua lumi sunt considerate a fi in comunicare constanta. Razboinicii nordici din epoca vikingilor aruncau catuse de razboi magice pe vrajmasi pentru a-i paraliza si manuscrise anglo-saxone înregistreaza vraji pentru a aduce vindecare si fertilitate.
Pagânismul modern
Cu respectul pentru pluralitate, cu refuzul de a judeca alte moduri de viata ca fiind gresite pur si simplu pentru ca acestea sunt diferite de ale lor, cu venerarea naturala a lumii (si supranaturala), de care occidentalii, prin tehnologia lor au devenit din ce în ce mai izolati, si cu respectul pentru femei si principiul feminin concretizat în multe zeite ale diferitelor panteoane, pagânismul are multe de oferit oamenilor din Europa de astazi. Prin urmare, este preluat de catre acestia în masa. Când îsi dau seama ca acesta este, de fapt, patrimoniul lor ancestral, atractia creste. Democratia, de exemplu, a fost un pionier al atenienilor antici si mult mai târziu reinventata de colonistii pagâni din Islanda. Dragostea pentru arte a revitalizat paganismul modern. Dezvoltarea stiintei asa cum o stim a început din dorinta grecilor si a babilonienilor de a întelege tiparele ascunse ale naturii. De la Cicero pana la Renastere si Iluminism, ideile pagane sunt cele care au dominat natura.
În ziua de azi, traditia pagâna se manifesta atât prin comunitatile care isi reclama vechile site-uri si ceremonii (mai ales în Europa de Est), pentru a pune omenirea din nou în armonie cu Pamântul, si ca indivizi care aleg o cale spirituala personala singuri sau într-un grup mic ( în special în Europa de Vest si tarile europene), sub tutela uneia dintre divinitatile pagâne. Trebuie sa intelegem ca pentru paganii moderni din Occident, întreaga viata trebuie traita cu bucurie si fara rusine, atâta timp cât alte persoane nu sunt afectate de actiunile proprii. Paganii moderni tind sa fie relaxati si sa aiba o viziune de invidiat asupra lumii.
Paganii moderni, nefiind legati de obiceiurile sau ritualurile unei religii stabilite sau de dogmele unei religii revelate, pot afirma importanta psihicului individual. Exista un respect pentru întreaga viata. Acceptarea si imbratisarea miracolului vietii si al naturii aduce ceva nou în viata religioasa si in comportamentul social, un fel de pluralism fara fragmentare, fara constrangere, creativitate fara anarhie. Aici intalnim un curent vechi de mii de ani într-o noua forma adaptata nevoilor din ziua de azi.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Ma bucur ca mai exista persoane care sa promoveze acest aspect, insa din punctul meu de vedere, ar fi interesant daca ar exista mai multe dovezi scrise referitor la riturile pagane.
Buna Alexandra,
De obicei, putem gasi dovezi scrise. Spre exemplu chiar Herodot a scris despre mistere. Mitologia si religiile antice tin intr-un fel sau altul de acest “paganism”. Daca te intereseaza iti putem trimite materiale in acest sens.
Foarte interesant. Mi-ar placea sa citesc cât mai multe dovezi vis-a-vis de religie si pagânism . Multumesc .
Si eu vreau legaturi intre pâganism si religie
3.5
1
Buna ,de ceva timp sunt tot mai atrasa de acest subiect .Imi aduc aminte ca am crescut cu indocrinare “pagan” este ceva rau .Dar daca facem conectarea de prin primi ani de scoacal in abecedarele noastre invatam despre anotimpuriile “cele 4 fete ale mamei naturi”
Pe timpuriile de seceta imi aduc aminte cum strabunici nostri puneau fete tinere “virgine” care tineu un ritual prin a aduce ploaia ,chiar si calendarele orthodoxe din ziua de astazi ereu diferite .
Cu respec, mi-as dori sa cunosc mai multe informatii depre adevaratele origini din care e tragem .