Veche si importanta asezare medievala, atestata documentar inca din anul 376 e.n., orasul Buzau este resedinta judetului cu acelasi nume, amplasat fiind chiar in inima acestuia, la cotul Carpatilor de Curbura, intr-o zona cu frumuseti deosebite.
Judetul Buzau prezinta de altfel avantajul de a-si intinde marginile chiar la rascrucea celor trei mari provincii romanesti – Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, oferind o bogata zestre culturala, etnografica si de arta populara, ce impleteste armonios toate influentele specifice celor trei teritorii.
Ocupand cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului Buzaului, judetul detine pe intinderea sa aproape toate formele de relief, de la zonele muntoase la campie, trecand printre colinele si depresiunile Subcarpatilor.
Dintre atractiile turistice catre care interesatii si-ar putea indrepta pasii cutreierand cararile buzoiene, amintim in cele ce urmeaza zece, amplasate in afara orasului-resedinta de judet:
- Conacul Marghiloman din Fundeni
Este o constructie realizata la Fundenii de Buzau, in comuna Zarnesti, in perioada 1889-1905, cu rol de pivot administrativ al mosiei Tulbureasca – o mica parte din imensa avere a uneia din cele mai mari personalitati publice romanesti a secolului al XIX-lea: Alexandru Marghiloman (1854-1925).
Impatimit crescator de cai, acesta adora conacele rurale, partidele de vanatoare si… cafeaua cu vinars care-i poarta si in ziua de azi numele, petrecandu-si o mare parte din timpul liber pe plaiurile buzoiene, unde-si cladi mai multe vile de vacanta, una mai aleasa ca alta.
Conacul din Fundenii de Buzau acoperea peste 250 de hectare, cladirea centrala fiind construita pe doua nivele trainice si nu tocmai pretentioase, din care s-au pastrat pana azi decoratiunile din lemn sculptat si o balustrada din fier forjat deasupra intrarii, restul aflandu-se intr-o stare avansata de degradare, ca si anexele de altfel.
- Rezervatia Focul Viu de la Lopatari
Datorat emanatiilor naturale de gaze din adancuri, fenomenul cunoscut sub denumirea populara de „foc viu” poate fi observat si pe versantul vestic al culmii Breazau, in comuna Lopatari, la o altitudine de circa 1000 de metri.
Imaginea flacarilor ce ies spontan din pamant, tremurand in bataia vantului este cu adevarat fascinanta, mai cu seama atunci cand focurile ating inaltimi ceva mai mari, la ceas de seara, cand lumina soarelui isi diminueaza intensitatea.
La fel de surprinzator este acest fenomen si atunci cand ploua, intrucat flacarile nu mai palpaie, ci pe locul din care izbucnesc jeturile de gaze datorate depozitelor subterane de hidrocarburi, se vede apa bolborosind ca si cum ar pregati „un blid cu zama otravita”, dupa cum spun oamenii de prin partea locului.
- Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici
Si vulcanii noroiosi ofera un spectacol pe cinste in cadrul rezervatiei geologice si avifaunistice de la Paclele Mari, din comuna Scortoasa: aici pot fi observate cratere active, la nivelul unor platouri situate intr-o zona superba, inconjurata de coline inverzite.
„Peisajul este intregit de santulete si viroage adanci, placi poligonale de noroi uscat si eflorescente de sare, dar si de o vegetatie variata, instalata mai putin pe pamanturile rele si mai mult pe versantii platourilor”, zugravea profesorul Mihai Mancu imprejurimile.
Si in apropierea drumului Beciu-Arbanasi se regasesc astfel de cratere noroioase active, dar mai micute, intr-o arie mai restransa – toti acesti vulcani noroiosi au fost declarati monumente ale naturii inca din anul 1924 si sunt socotiti pe buna dreptate detinatori ai unei metaforice medalii de argint in materie, primul loc pe podiumul european fiind ocupat de cei aflati in peninsula Apseron-Baku.
- Dealul cu Lilieci de la Cernatesti
Renumita pentru abundenta tufelor de liliac salbatic ce infloresc in fiecare primavara pe colinele sale domoale, Rezervatia Dealul cu Lilieci de la Cernatesti se intinde pe circa 10 hectare, in dreapta vaii Slanicului.
Coama dealului este incununata in perioada aprilie-mai cu o diadema de inflorescente violet, impestritata din loc in loc cu tufe de liliac alb, dar zona gazduieste si alte specii de arbori sau plante ocrotite prin lege, de la stejarul pufos la garnita si de la mojdrean la ruscuta de primavara.
Rezervatia constituie un areal deosebit de ospitalier si pentru o varietate larga de pasari si animale specifice colinelor si depresiunilor sub-montane ale Carpatilor de Curbura: vulpi, veverite, iepuri cenusii, dar si ursul brun, care se simte la largul sau printre acesti arbusti, unde fructele de padure se regasesc din abundenta toata vara – fragi salbatici, zmeura, afine, catina, mure, alune si ghinde.
- Casa cu blazoane din Chiojdu
Datand din anul 1760, Casa cu Blazoane din Chiojdu a fost construita de familia boierilor Izbasoi si constituie un monument istoric reprezentativ pentru o tendinta arhitecturala care si-a pus amprenta pe numeroase cladiri importante din Buzau.
Casa apare ilustrata si pe reversul actualei bancnote de 10 lei romanesti, alaturi de chipul celebrei tarancute „Rodica”, a lui Nicolae Grigorescu.
Restaurata in perioada 2009-2015, casa constituie o marturie a culturii mosnene, ce atesta traditiile si mestesugurile caracteristice zonei, oferind in prezent spatiu pentru organizarea de evenimente culturale deosebite.
- Sarata Monteoru
Este o statiune balneara situata in partea central-vestica a judetului, la o altitudine de circa 86 de metri, in comuna Merei, renumita indeosebi in perioada interbelica pentru apele tamaduitoare ale izvoarelor sale sarate.
Potrivit studiilor realizate de Dr. G. Niculescu in perioada dintre cele doua mari razboaie mondiale, apele de la Sarata Monteoru prezentau o compozitie similara celor regasite la nivelul statiunii franceze Chatel Guyon, asadar cu acelasi potential terapeutic pentru persoanele interesate in efectuarea unor tratamente specifice aparatului digestiv.
Baza de tratament atrage o multime de turisti pe timp de vara, mai cu seama in conditiile in care imprejurimile acesteia ofera multe alte atractii suplimentare, zona fiind recunoscuta pentru vestigiile culturii arheologice Monteoru, cu situri ce dateaza inca din epoca bronzului.
- Moara de apa din Catina
Moara de apa Frasineanu din comuna Catina a fost construita spre sfarsitul secolului al XIX-lea pe cursul unui paraias ale carui ape repezi se varsau in Basca Chiojdului.
Desi in prezent este abandonata si se prezinta jalnic, moara constituia odinioara un punct reprezentativ pentru dinamicile gospodaresti ale satenilor, intrucat aici se obtinea un „malai fin si dulce, neincalzit de motoarele puternice care se folosesc azi in morile moderne”, dupa cum afirma localnicii.
Desi aspectul sau actual nu este tocmai de invidiat, Moara de Apa din Catina se bucura odinioara si de rolul de pivot central pentru viata sociala a oamenilor locului, aici intalnindu-se pentru a pune la cale cumetrii, a-si prezenta flacaii si fetele si a face schimb de produse.
Azi pot fi observate doar ruinele acesteia, dar in imediata sa vecinatate functioneaza si o interesanta potcovarie traditionala, care a pastrat mult din tipicul acestei activitati, de o importanta covarsitoare cu secole in urma.
- Chihlimbarul de Buzau
La poalele Masivului Ivanetu, la o altitudine de circa 550 de metri, se afla aria protejata renumita pentru fosilele sale organice cu forme translucide, provenite din rasinile arborilor stravechi: chihlimbarul de Buzau.
De o mare varietate coloristica, de la galben-miere pana la verde intunecat sapre negru, chihlimbarul din nord-estul asezarii buzoiene Colti, poate fi regasit pe o arie de circa 2,5 hectare, fiind extrem de apreciat atat pentru calitatea, cat si pentru frumusetea nuantelor sale.
Zacamintele de chihlimbar din aceasta zona au fost atestate documentar inca din perioada domniei lui Mihnea Voda, intrucat acesta darui unei vechi biserici din Alunis, o poarta din lemn incrustata cu pietre de chihlimbar provenite din exploatarea de la Colti.
Satul gazduieste de altfel si un edificiu cu rol muzeistic dedicat – Muzeul Chihlimbarului – la nivelul caruia pot fi admnirate peste 250 de roci de chihlimbar deosebite, cea mai impresionanta avand peste trei kilograme.
- Platoul Meledic
Nu se pot vizita plaiurile buzoiene fara a da o raita si in bazinul superior al raului Slanic, pentru a admira formatiunile geologice ale Platoului Meledic, din rezervatia naturala care-i poarta numele.
Este vorba despre un peisaj desprins parca din scenariile filmelor SF, cu versanti intunecati strabatuti de canioane si blocuri de sare ingropate in argila, pentru a nu mai vorbi despre depresiunile rotunjite, mlastinoase sau aride, lipsite de vegetatie.
Pesterile saline alcatuiesc un labirint sofisticat, ce inglobeaza 47 de cavitati mari, unele din acestea remarcandu-se prin frumusetea concretiunilor de sare si ansamblurilor lor de stalactite.
In volumul „Romania pitoreasca”, semnat de Alexandru Vlahuta, se regaseste un capitol intreg dedicat frumusetilor acestui platou atat de fascinant, cu descrieri amanuntite ale zonelor celor mai atragatoare si mai bogate in dantelarii rare, lucrate cu mestesug unic de Mama Natura.
- Conacul Candestilor
Este cel mai vechi conac boieresc de pe intreg cuprinsul plaiurilor buzoiene, construit fiind din porunca lui Radu Mihalcea Candescu in jurul anului 1620.
Domeniul gazduieste atat casa boiereasca, renumita pentru balustradele si decoratiunile sale in lemn traforat, cat si anexe variate cladite in acelasi stil, un parc cu alei inverzite si doua lacasuri de cult bisericesti ctitorite de boier si de urmasii sai; intr-un din acestea, construita in 1651, isi doarme somnul de veci venerabilul proprietar al domeniului.
De-a lungul timpului, conacul intra in posesia multor altor personalitati de seama, printre care si printul Alexandru Stirbei.
Si pictorul Nicolae Grigorescu locui in acest conac timp de 5 ani, petrecandu-si timpul liber in tovarasia altor personaje cu nume sonore ale lumii culturale romanesti, precum I.L. Caragiale, Barbu Stefanescu Delavrancea sau Alexandru Vlahuta.
Bibliografie:
- Valsan, george & Morariu, Tiberiu – „Opere alese”, 1971;
- Stefanescu, Ioana – „Subcarpatii dintre Susita-Zarbraut si Buzau: Studiu geografico-economic”; 1972;
- Ghinea, Dan – „Enciclopedia geografica a Romaniei”, 2000;
- Editura Casei Corpului Didactic “I. Gh. Dumitra?cu” – “Buzaul intre istorie si legenda”, 2005;
- Coman, Constantin – „Economie si societate in Buzaul interbelic”, 2008;
- Romanescu, Ion – „Cat e Buzaul de mare”, 2009.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.