Asa cum este numit popular, Dragobetele, se sarbatoreste pe 24 februarie. Dragobetele este o veche traditie inradacinata in spatiul romanesc. Deasemenea, este si un mit sau o legenda despre iubire. Iubirea asa cum era vazuta in spatiul mioritic. Asa cum este ea reprezentata in viata taranului roman autentic. Dragobetele mai poarta numele si de “Logodnicul Pasarilor”.
Probabil de la cautarea perechii potrivite printre pasari s-a trecut la aceasta sarbatoare. In aceasta perioada, pasarile isi cauta perechea si se aduna laolalta.
Superstitii si traditii de Dragobete
Legenda despre Baba Dochia este arhicunoscuta in zonele de munte.Dragobete este baiatul babei, care s-a casatorit, iar babei nu i-a convenit nora. In aceasta zi de sarbatoare, cete de tineri pleaca pe dealuri si prin paduri pentru a culege flori proaspete. Acestea ar fi folosite pentru farmece de dragoste.
Totul se termina printr-o hora in care tinerii jucau si sarutau fata care le place. Asa erau aranjate nuntile de peste an de catre batranii satului. Alergatul dupa fete, sau curtatul, se mai numeste si “zburatorit“. Deasemenea, Dragobetele este numit si “Navalnicul“.
Exista o legatura evidenta, atat simbolica, cat si ca substrat, intre aceasta traditie si pasari. De la imperecherea pasarilor provine zicala “Dragobetele saruta fetele“.
Sarbatoarea apartinea dacilor probabil in esenta, peste ea suprapunandu-se o alta sarbatoare crestina.
Aici putem intalni o anumita familiaritate intre Dragobete, un posibil zeu al dragostei, Navalnicul cum era numit si Zburatorul. Toate aceste reprezentari mitice legate de dragoste la poporul roman vorbeste despre fiinte ce ia mintile fetelor. Se zice despre Navalnic ca a fost transformat de Fecioara Maria in feriga.
Dragobetele, mostenirea dacilor sau a slavilor?
Se crede ca sarbatoarea este de origine slava pentru ca poate proveni de la cuvantul “drag“, de sorginte slava. Este posibil sa provina si din limba traca si ar putea simboliza tapul ca element al fecunditatii.
Ioan Ghinoiu si alti culegatori de folclor au gasit si alte variante ale sarbatorii. Ele vorbesc de “Ioan Dragobete” sau “Santion de primavara”. Deasemenea, au mai fost intalnite traditii precum “Dragomiru” si “Granguru“.
Probabil ritualul era reprezentat de sarbatorirea venirii primaverii. Deasemenea, Mihai Vinereanu conchide ca acest “drag” apare si in alte limbi, fiind o radacina indo-europeana. In folclorul romanesc intalnim si Dragaica si alte denumiri ce ne indreapta spre o teorie a sarbatorilor pre-crestine. In acest moment insa nu exista dovezi clare sau izvoare care sa confirme aceasta teorie.
Dragobete apare si ca Dragomir in unele zone. In plus, etimologia si onomastica numelui este foarte prezenta in spatiul romanesc. Intalnim multe nume precum Draga, Dragu, Dragos, Dragan.
Etimologia este foarte complicata, asadar nu putem garanta. Deasemenea, este posibil ca aceasta traditie sa fi prins aripi deabia in secolul al XIX-lea. Sarbatoarea crestina suprapusa peste Dragobete este Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, numita in slava Glavo-Obretenia. La romani s-a dezvoltat sub numele de „Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”.
Aflata in preajma echonoctiului de primavara, sarbatoarea reprezenta cu siguranta reinvierea naturii, fertilitatea si fecunditatea.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
5
Pingback: Sf. Valentin si Dragobetele | Mythologica.ro