In plin centru al Podisului Transilvaniei, judetul Mures acopera o suprafata de 6714 km2, beneficiind de forme de relief armonioase, incluzand o portiune de depresiune intercarpatica stratificata, ce coboara treptat de pe culmile vulcanice ale masivelor Calimani si Gurghiu, catre centrul Campiei Transilvaniei.

Teritoriul sau este strabatut de Valea Muresului, brazdata la randul sau de afluentii acestui rau important – principal colector la nivelul bazinului transilvanean, ale carui ape sunt dublate de lacuri, iazuri si bazine care completeaza panorama incantatoare a unui teritoriu incarcat de frumuseti naturale.

Pitorescul fara seaman al acestor meleaguri a facut astfel incat activitatile turistice sa cunoasca o ampla dinamica la nivelul intregului judet, mai cu seama in conditiile in care numerosele monumente istorice, de cultura si arta existente aici, sporesc interesul publicului larg fata de plaiurile muresene, chiar si in afara granitelor orasului resedinta de judet – Targu Mures.

Pentru cei interesati sa cunoasca locuri deosebite din aceasta zona a tarii, prezentam mai jos zece propuneri menite sa invite la vacanta si drumetii:

  1. Rezervatia naturala Bujorul de Stepa – Zau de Campie

Este unicul loc de pe Batranul Continent in care au reusit sa supravietuiasca asa-numitii bujori de stepa (Paeonia tenuifolia), rezervand vizitatorilor o splendida surpriza in perioada aprilie-mai a fiecarui an, atunci cand ploile se raresc si temperaturile devin ceva mai ridicate, anuntand apropierea verii.

Rezervatia, infiintata in anul 1932 de catre botanistul Alexandru Borza (1887-1971), se regaseste la cea mai inalta cota la care acest soi de bujori a reusit vreodata sa se adapteze, respectiv la peste 450 de metri altitudine, zugravind cu corolele lor delicate de un rosu aprins o suprafata de circa 3,5 hectare.

In opinia specialistilor, bujorii de la Zau de Campie a aparut pe aceste meleaguri cu circa 10.000 de ani in urma, in era postglaciara si in ciuda sensibilitatii si fragilitatii lor, au reusit sa reziste in timp datorita faptului ca in aceasta zona nimeni nu i-a taiat, ci au avut posibilitatea de a-si asigura ciclul natural de dezvoltare.

Acest proces este cu totul si cu totul deosebit intrucat bujorul de stepa isi stocheaza singur hrana pentru anul urmator la nivelul unor bulbi amplasati pe tulpina, iar taierea lor intentionata sau intamplatoare, in cadrul proceselor agricole de rutina a determinat disparitia sa de pe intreg arealul european cu exceptia rezervatiei din judetul Mures.

  1. Defileul Deda-Toplita

Se regaseste in partea nord-estica a meleagurilor muresene, pe cursul superior al raului Mures, intre masivele Calimani si Gurghiu, constituind o veritabila nestemata peisagistica romaneasca.

Vegetatia care se regaseste in aceasta zona, alcatuita din fagete, aninisuri, poieni si paduri de lunca, a favorizat crearea unui habitat natural optim pentru o fauna diversificata – mamifere, pasari, pesti, reptile si amfibieni, deopotriva.

In imediata vecinatate a defileului se regasesc numeroase alte atrcatii turistice precum Pestera de Mulaj „Casoaia lui Ladas” de la Androneasa, Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Rastolita sau Manastirea de la Toplita – un motiv in plus pentru a include reperul intr-un itinerariu de vacanta cat se poate de promitator.

  1. Lacul Ursu din Sovata

Este cea mai mare acumulare de ape helioterme din lume, detinand cea mai mare concentratie de sare la nivel global si se afla pe teritoriul statiunii balneoclimaterice Sovata, la circa 56 de kilometri de Targu Mures.

Potrivit studiilor de specialitate, acest lac s-a format in 1875, pe suprafata unei pasuni strabatute de doua paraiase care se revarsau intr-o surpatura din muntele de sare; o ploaie torentiala a antrenat resturile vegetale de la nivelul pasunii, obturand acesta gaura, determinand astfel acumularea apei pana la atingerea unei profunzimi de circa 18 metri.

Dupa deschiderea sezonului de balneatie, undeva in luna iunie, straturile din lac se omogenizeaza, apa ajunge la 33-34 grade Celsius, iar apoi temperatura scade treptat, mai ales din august, cand incep noptile racoroase”, se precizeaza in descrierea detaliata a obiectivului.

  1. Lalelele pestrite Valenii de Mures

Se afla in comuna Brancovenesti, satul Valenii de Mures si acopera o suprafata de aproximativ 2 hectare, caracterizata din punct de vedere al vegetatiei de o pajiste naturala ce prezinta o particularitate deosebita: detine o umiditate ridicata gratie vecinatatii luncii Muresului.

Acest element a permis ca aici sa se creeze un optim areal de inmultire a unei specii rare de plante hidrofile: laleaua pestrita.

Aceasta este insa acompaniata si de alte surate la fel de pretentioase in materie de conditii de trai precum floarea cucului, piciorul cocosului, tarsa mare, bucatelul, vitelarul, rogojelul si paiusul rosu – toate plante aflate pe cale de disparitie la nivel continental.

  1. Rezervatia de stejar pufos

In Podisul Tranvelor, respectiv pe teritoriul comunei Danes, satul Cris, se afla trei sectoare bine definite de padure, chiar in bazinul hidrografic al Tarnavei Mari, populate cu o vegetatie forestiera deosebita, constituita din asociatia stejarului pufos cu arboretele de sanger si lemnul cainesc.

Este vorba despre o arie protejata ce acopera o suprafata totala de circa 12 hectare, in vecinatatea careia se afla si alte locuri demne de interesul vizitatorilor, precum Halta din Cris, declarata monument istoric sau Biserica „Sf. Nicolae” din Danes, care dateaza din anul 1796. 

  1. Molidul de rezonanta din Padurea Lapusna

Pe crestele Muntilor Gurghiu, la Ibanesti, se afla o rezervatie naturala caracterizata de un areal impadurit cu o specie de molid cu totul si cu totul aparte, a carui denumire stiintifica este „Picea abies”.

Molidul de rezonanta este socotit unul din cele mai pretioase resurse lemnoase de pe planeta, servind la confectionarea instrumentelor muzicale de calitate, intrucat acest material este in masura sa transmita sunetele nedistorsionate, cu pierderi nesemnificative de energie si intr-un spectru amplu.

Potrivit unor legende locale, lutierii de odinioara petreceau mai mult timp pentru a alege copcacul potrivit pentru lemnul de confectionare a unui instrument muzical decat pentru constructia efectiva a acestuia, iar Padurea de la Lapusna le garanta o rezerva generoasa din acest material deosebit.

  1. Castelul Huszar din Apalina

La circa 4 kilometri de centrul Reghinului se afla ruinele castelului familiei Huszar, prezentand doua aripi cladite intr-un stil clasic apartinand secolului al XIX-lea, inconjurate de o gradina cu aspect englezesc, la nivelul careia se afla odinioara si o herghelie, intrucat proprietarii erau pasionati de concursuri de echitatie.

In prezent acoperisul cladirii este grav deteriorat, dar la interior se regasesc elemente de tamplarie cu adevarat spectaculoase, amintind de splendoarea unei structuri la nivelul careia rafinamentul si eleganta arhitecturala puteau concura cu cele mai pretentioase cladiri similare din Europa.

  1. Castelul Apor din Abus

Este un monument istoric situat in comuna Mica, la circa 30 de kilometri de Targu Mures, constituit mai degraba dintr-o constructie de o simplitate neasteptata, cunoscuta pe plan local sub termenul de „curie”, decat un castel propriuzis, asa cum se proiecteaza acesta de regula in imaginarul colectiv.

Castelul Apor a fost construit in anul 1775, fiind resedinta nobiliara a familiei care i-a dat si numele. Stilul adoptat de familia Apor este cel al Renasterii tarzii, iar planul initial al cladirii, care inca se pastreaza, este acela de cruce. De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care se numeste si curie – curia are legatura cu administratia romano-catolicilor”, se precizeaza in descrierea obiectivului.

In prezent castelul nu se afla intr-o stare prea buna din pacate, desi este inscrisa in categoria cladirilor cu o importanta istorica deosebita de pe teritoriul judetului Mures.

  1. Castrul roman de la Brancovenesti

In comuna Brancovenesti, la circa 40 de kilometri de Tragu Mures, au fost descoperite vestigiile unui castru roman care a rezervat arheologilor o surpriza aparte: tezaurul constituit dintr-o statuie etrusca de bronz, cunoscuta sub denumirea de „Lupa Capitolina”.

 Este vorba despre celebra lupoaica ce ar fi alaptat potrivit legendei, intemeietorii Romai – Romulus si Remus – in perioada fragedei lor pruncii.

Din nefericire, in perioada moderna, in incinta castrului au fost executate o serie intreaga de lucrari de nivelare si amenajare, care au distrus in mare parte reperele originale ale constructiei antice, astfel incat cercetarile arheologice nu au reusit sa aduca la lumina suficiente informatii sau obiecte care sa clarifice motivul pentru care o statuie atat de pretuita de romani se regasea in acest loc.

Zidul de incinta este demolat, iar din el se mai pastreaza doar ultimul rand de blocuri de cariera, care sunt asezate direct pe temelia facuta din piatra de rau amestecata cu lut”, preciza Dumitru Protase intr-o lucrare dedicata caracteristicilor castrului de la Brancovenesti (1993). 

Si la nivelul site-ului oficial al Primariei din Brancovenesti se regaseste o descriere interesanta a acestui reper:Datorita asezarii sale geografice, care permitea supravegherea caii de acces dinspre Muntii Calimani spre Valea Muresului, Brancovenesti este ales de romani loc unde sa construiasca un castru pentru inchiderea acestui acces. Castrul roman de la Brancovenesti, in care a fost instalata o unitate militara de iliri (ala numeri Ilirycorum sau ala nova Ilirycorum), a fost asezat pe un platou care se inalta deasupra Muresului si soselei”.

  1. Castelul Bethlen din Bahnea

La circa 16 kilometri de Tarnaveni, in localitatea Bahnea – asezare atestata documentar inca din anul 1291 – se afla un castel ce a suferit modificari repetate de-a lungul timpului, imprumutand deopotriva caracteristici arhitecturale gotice, renascentiste si baroce: Castelul Bethlen.

Structurat pe trei nivele, edificiul prezinta la nivelul fatadei decoratiuni ce apartin celor trei stiluri, sustinute prin planurile de extindere apartinand grofului Bethlen Farkas (1639-1679), cu ulterioare modificari survenite in 1860, care adauga amprente ale stilului gotic-englez.

Castelul detine 42 de incaperi dispuse in plan rectangular, cu prezenta unui rizalit central, pavilion de colt si apripa anexa, insotite la partea externa de tamplarii neorenscentiste, cu accente romantice.

Descendentii familiei Bethlen au donat castelul in 2008 Bisericii Reformate din Bahnea, care a decis inlocuirea acoperisului deteriorat cu unul nou, dar aspectul cladirii continua sa ramana dezamagitor, in abandon, ca o trista umbra a splendorii sale de odinioara.

 

Bibliografie:

  1. Corbuleanu, Mihail – „De pe Mures pe Morava”, 1970;
  2. Soneriu, Ion & Mac, Ion – „Judetul Mures”, 1973;
  3. Fenesan, Costin – „Izvoare de demografie istorica: Secolul al XIX-lea”, 1987;
  4. Borda, Valentin – „Avram Iancu si prefectii sai”, 1999;
  5. Diaconescu, Aurelia – „Ceramica in suluri de lut din colectiile etnografice muresene”, 2011;
  6. Todea, Ana – „Portrete muresene: dictionar bibliografic: cultura, istorie, filosofie, psihologie, teologie, sociologie, politica, armata, drept, pedagogie, etnologie, arte plastice, muzica, fotografie, teatru, film, sport”, 2013.

(Visited 10 times, 1 visits today)