Unul din judetele de campie ale Romaniei, Braila are surprinzator de multe obiecive turistice interesante de oferit vizitatorilor sai, putandu-se mandri cu o vechime si cu o dezvoltare istorica bogata in evenimente deosebite inca din antichitate.

Numele judetului a fost preluat de la cel mai pretuit port de odinioara din Tara Romaneasca – Schela Brailei – un veritabil nod comercial ce polariza activitati si dinamici economice considerabile pentru inlesnirea afacerilor pe Dunare in centrul, vestul si estul Batranului Continent.

Pe intreg teritoriul judetului se afla inca presarate urmele civilizatiei romane si bizantine, dar si ale triburilor sarmatilor, turcilor si ostilor rusesti care i-au calcat hotarele de-a lungul timpului, alcatuind o harta pestrita de repere remarcabile din punct de vedere turistic.

Pentru toti cei ce doresc sa descopere astfel de surpize brailene, iata in cele ce urmeaza zece propuneri ce nadajduim sa le trezeasca interesul:

 

  1. Lacul Jirlau – Visani

Face parte din rezervatia naturala cu acelasi nume, de pe cursul raului Buzau, acoperind o suprafata de peste 1200 de hectare – zona avifaunistica protejata prin lege pentru valoarea sa deosebita, conferita atat de vegetatia acvatica bogata, cat si de speciile de pasari si pesti care o populeaza.

Aici gasesc loc prielnic pentru cuibarire peste o suta de specii de pasari rare, printre care se numara starcul galben, rata caraitoare, prigoria sau chirghita cu obraji albi, dar si pelicani, lopatari, soimi calatori, fluierari sau frumoasele si elegantele lebade de iarna.

Din pacate, de-a lungul timpului, gospodarirea neadecvata a deseurilor provenite de la populatie, vanatoarea si braconajul au compromis in buna parte zestrea pretioasa a acestui cufar cu nestemate naturale, astfel incat proiectele de conservare a unui patrimoniu unic, de o importanta deosebita in intreaga Europa, ar trebui sa se inscrie pe o traiectorie prioritara in zona, pana ce nu devine prea tarziu.

 

  1. Conacul Orezeanu

In miez de Baragan, in imediata vecinatate a localitatii Traian, se regasesc ruinele Conacului Orezeanu – loc de petrecere a timpului liber pentru boierima de odinioara si pentru ministrii Romaniei interbelice, deopotriva.

Proprietatea a fost construita la porunca mosierului Filip Orezeanu dupa un plan arhitectural simplist dar trainic, distingandu-se indeosebi printr-un element aparte, mai putin intalnit la nivelul edificiilor romanesti in perioada respectiva: decoratiunile de ceramica aplasate la nivelul zidurilor exterioare.

Conacul dispunea insa de incaperi mobilate cu mult bun gust, grajdurile erau vesnic innobilate de prezenta cailor de rasa pentru plimbari de vacanta si in incinta parcului se afla chiar si o piscina remarcabila, pentru ca oaspetii sa se poata racori in voie in zilele firbinti din toiul verii.

Conacul dispunea de o crama unica, in maruntaiele unei movile de pamant si de o gradina englezeasca splendida, cu flori exotice si fantani arteziene.

 

  1. Fantanile cu cumpana si ciutura din Tataru

In comuna Dudesti, spre marginea satului Tatur, se afla un grup de fantani cu cumpana, declarate monumente istorice, atat datorita vechimii lor, cat si pentru faptul ca dezvaluie importanta apei potabile intr-o zona populata a Brailei cu sute de ani in urma.

Fantanile de acest tip sunt considerate veritabile bijuterii ale patrimoniului rural din spatiul nostru romanesc, dezvaluind tehnici vechi de obtinere a apei din adancuri si pretuirea nemasurata de care se bucurau in randurile credinciosilor locului, intrucat sunt insotite de cruci de piatra in semn de recunostinta inaltata lui Dumnezeu pentru daruirea unui element indispensabil vietii.

 

  1. Palatul Contilor de Roma din Viziru

La aproximativ 35 de kilometri de orasul Braila, in satul Viziru, se regasesc ruinele unui conac boieresc ce se bucura odinioara de o reputatie deosebita, intrucat in saloanele sale se reuneau petrecaretii din inalta societate pentru a se deda la excentricitati de tot soiul, departe de ochii iscoditori ai capitalei.

Apartinea contelui Petru (Pierre) de Roma, sotul printesei Sofia Ipsilanti, trecuta in randurile celor drepti in imprejurari misterioase, ingaduind astfel ca o alta printesa sa-i ia locul in patul conjugal: Maria Vogoride, fiica Cocutei-Conachi Vogoride.

Pe durata celei de-a doua casnicii, contele Petru se intrecu pe sine in organizarea de petreceri rasunatoare si partide de vanatoare, pe placul consoartei si al celebrilor sai socri.

In aceasta cladire au venit Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Costache Negri si altii. La nunta lui, una din semnaturile de martor de pe certificatul de casatorie a fost cea a lui Vasile Alecsandri, bunul sau prieten (…)”, declara intr-un interviu din 2019, preotul satului.

 

  1. Asezarea de la „Popina” – Sutesti

Pe malul drept al raului Buzau, in imediata apropiere de localitatea Sutesti, se regasesc vestigiile unei asezari deschise datand din perioada Halstatt, asociate culturii Basarabi (secolele VIII-VII i.e.n.).

Arheologii au descoperit in acest sit o serie intreaga de artefacte deosebit de interesante, printre care se numara si o intriganta „trusa magica”, ce ar fi servit la anumite ritualuri de cult misterioase, dupa cum afirma Viorel Stoian in materialul intitulat „Noi cercetari arheologice in siturile Hallstattiene din Campia Brailei” (2009):

(…) piesele miniaturale, vasul opait si instrumentele pentru decorat ceramica sunt parte a unei posibile truse magice si au asemanari cu piese descoperite la Alcedar III si Hlingeni II (Rep. Moldova), Sboryanovo si Konyovo (Bulgaria), Babadag, Niculitel – Cornet, Popesti si Novaci (Romania)”.

Situl de la Sutesti constituie unul din principalele puncte la nivelul carora au fost descoperite repere arheologice datand din perioada timpurie a epocii fierului in Campia Brailei.

 

  1. Situl arheologic de la Gemenele

La circa 26 de kilometri de orasul Braila, spre marginea de sud-est a satului Gemenele, in punctul cunoscut de localnici sub denumirea de „Muchia lui Berbec”, se afla un monument istoric cu doua repere distincte, ce dateaza unul din secolele IV-III i. e. n. si celalalt din evul mediu timpuriu.

Este vorba despre un sit arheologic la nivelul caruia au fost descoperite vestigii ale unei asezari geto-dacice din perioada Latene si respectiv ale altei asezari, apartinand culturii Dridu, pe marginea unei pinten de terasa aflata dincolo de viile de pe malul drept al Buzaului.

 

  1. Mormintele pecenege si sarmatice de la Liscoteanca

Fac parte dintr-un complex arheologic aflat in comuna Bordei Verde, pe muchia Calmatuiului, la circa 50 de kilometri de orasul Braila si se prezinta sub forma unor movile ce contin vestigii neolitice sub forma de morminte.

In afara acestora, situl arheologic a avut darul de a dezvalui si urmele unei civilizatii vechi care a populat zona in aceeasi perioada, specialistii recoltand din acest loc un bogat inventar de ceramici, unelte de silex, piatra, os, dar si obiecte de podoaba deosebite.

Totusi, mormintele pecenege si sarmatice de la Liscoteanca se inscriu in categoria unor vestigii postneolitice, din perioada migratiei: este vorba mai exact despre 9 morminte sarmatice si 3 pecenege, cu un inventar funerar ce indica o provenienta din stepele nord-pontice.

 

  1. Casa monahala de la Maxineni

Staretia Veche” de la Maxineni, aflata pe malul drept al Siretului, la circa 9 kilometri de vatra satului, face parte din categoria monumentelor istorice ocrotite prin lege, ca element integrant al complexului monahal ce apartinea de vechea manastire ctitorita de Matei Basarab (1580-1654).

Istoria acestei constructii este dezvaluita de pisania originala a domnitorului, reprodusa ulterior de Nicolae Iorga, din care rezulta ca Matei Basarab observa in timpul unei incursiuni militare, faptul ca zona ar putea dobandi o importanta strategica deosebita daca ar ridica la Maxineni o manastire-cetate, cu rol de avanpost:

S-a ridicat din temelie acest lacas de fericitul intru pomenire domnul Matei Basarab, in trecerea sa ce a avut pe aici cu ostirea”.

Din nefericire, timpul a macinat zidurile dintai si lacasul s-a degradat de-a lungul secolelor, astfel incat specialistii au reusit sa intuiasca elementele trainice care intareau manastirea initial – de la zidurile grose de incinta si pana la casa egumeneasca ce detinea anexe militare strategice.

 

  1. Lacu Sarat

Este o statiune balneo-climaterica ce ofera turistilor beneficiile tratamentelor cu namoluri sapropelice si cu ape minerale hipertonice, in cadrul unui complex ce detine conditii optime pentru ameliorarea si chiar vindecarea unor afectiuni importante, de la cele reumatice si inflamatorii la stari post-traumatice sau probleme ale sistemului nervos periferic, pentru a enumera doar cateva din acestea.

Statiunea este deosebit de interesanta pentru cei ce doresc sa-si petreaca vacanta departe de tumultul orasului, fiind bine amplasata, in inima unui parc inconjurat de padure, asemenea unei oaze de liniste si armonie cu natura.

Mai mult decat atat: in imediata vecinatate a acesteia poate fi vizitata si Manastirea Lacul Sarat, se pot organiza plimbari pe cararile Muntilor Macinului sau prin poienile padurii ce inconjoara statiunea.

 

  1. Parcul Natural Balta Mica a Brailei  

Cu o arie de aproximativ 9500 de hectare, Parcul Natural Balta Mica a Brailei se afla in lunca inundabila a Dunarii, cuprinzand 18 iezere si suprafete de padure cu zavoaie care adapostesc nenumarate tipuri de habitate naturale pentru flara si fauna, de o varietate impresionanta.

Fiind una din rarele segmente de pe Dunare in care apele curg liber, fara nici un fel de indiguiri, zona constituie un veritabil refugiu ornitologic, de importanta continentala, asigurand loc de buna vietuire pentru circa 70% din speciile de pasari ale Deltei Dunarii.

Valoarea acestui areal este cu atat mai mare cu cat ofera conditii naturale desavarsite pentru dezvoltarea florei si faunei specifice zonelor mlastinoase, ierboase si lemnoase, cu existenta unor specii rare de flori, ocrotite prin lege, cum ar fi nufarul alb si crinul de balta sau mamifere adaptate la conditiile tipice, precum vidra, dihorul, bursucul, nevastuica sau harciogul.

In perioada in care balta este inundata se pot organiza plimbari cu barca, mai cu seama la inceput de vara, cand senzatia de strabatere a canalelor formate prin padure este cu adevarat unica.

 

Bibliografie:

  1. Stefanesco, Costin – „Braila: petit guide touristique”, 1965;
  2. Pintilie, Petre – „Braila”, 1965;
  3. Arhivele Statului (Romania) – „Braila, file de istorie”, Vol. II, 1989;
  4. Tomasetti, Ivana & Martani, Giuseppina – „Braila: cronaca di una ricerca storica”, 2001;
  5. Dumbrava, Simona-Mirela – „Monografia localitatii Braila”, 2009;
  6. Ota, Liana & Sirbu, Valeriu – „Sarmatians in Braila County”, 2009.

 

 

(Visited 15 times, 1 visits today)