Religiile tribale din Asia de sud-est

In Asia de sud-est sunt incluse peninsula Indochina cu sase state, Indonezia si Insulele Filipine. In aceasta zona, dominata de religiile budista, musulmana si romano-catolica traiesc cateva milioane de animisti, impartiti in trei grupe lingvistice: tibeto-birman, mon-khmer, malayo -polinesian.

Religia animista are un caracter dualist. Cele doua principii sunt prezentate in opozitie dar si complementar, nefiind identice cu Binele si Raul din dualismul clasic. De pilda, dualismul cosmic al triburilor Tetum face deosebire intre pamant, lumea oamenilor, unde domina barbatii si lumea launtrica, prezentata simbolic ca un pantec uria?, unde domina femeile. “Lumea launtrica” este izvorul vietii si recipientul mortii, locul in care sufletele se reintegreaza la moarte. Cosmologia triburilor Tordjas din Indonezia are acelasi tipar dualist.

Sufletul nu este inteles ca entitate ci ca o “forta vitala insufletitoare”, care prin moarte se separa iremediabil de trup.

 

Triburile Mnong-gar din Vietnamul de sud cred ca forta vitala a fiecarui om are mai multe elemente:

Heeng de quartz, care salasluieste in spatele fruntii si ajuta la orientare.

Heeng paianjen, care se afla in cap.

Heeng bivol care se afla in cer.

Grija pentru cei morti este prezentata in toate triburile, semn al credintei in viata de dincolo si asociata cu cultul stramosilor. Credinta in reintrupare ia forme diferite de la un trib la altul.

Viata rituala are in centrul ei aducerea de jertfe. Mijlocitorii intre oameni, duhuri sii zei sunt samanii.

Religii animiste din India

 

In India exista peste 40 de milioane de animisti, apartinand populatiilor tribale impartite in trei grupuri lingvistice: tibeto-birman, Munda si dravidian. Aceste triburi cred in duhuri sau demoni conceputi antropomorfic dar si zei, zeite si uneori intr-un zeu suprem.

Triburile Gond din India de sud cred intr-un zeu suprem Bhagavian care stapaneste pe taramul nemuritorilor.

El este asociat cu cerul sau cu soarele. Cultul sau nu se bucura de aceeasi  popularitate cu a altor zei, mult mai apropiati de viata zilnica. Datoria preotilor ramane de a stabili relatii echitabile intre oameni si zei. Ei descopera cauzele bolilor, nenorocirilor si imbuneaza pe zeul suparat cu ofrande si jertfe. Incalcarea ritualului este numita PAP- incalcarea voluntara a unei porunci divine si nu are functie de lege morala.

Tribul gond crede in doua elemente care compun persoana umana: Jiv si Sanal. Jiv este forta vitala, data de Bhagvan la nastere, care ramane in trup pana la moarte, dupa care se intoarce la Bhagvan care il trimite sa se intrupeze in alta forma. Sanal (cel care a murit) apare ca entitate specifica in clipa mortii si pleaca in lumea mortilor insotit de zeul gintei si de stramosii decedati.

Triburile din Valea Apa Tani cred ca mortii merg in Neli, un loc sub pamant care seamana cu valea de unde au plecat.IÎn Neli bogatii vor fi bogati, sclavul isi va sluji stapanul in continuare, iar femeia va merge la primul ei sot. Toti mortii vor lucra pamantul pana cand vor mai muri inca odata si vor merge intr-un taram care se afla sub Neli. Neli este un loc al fericirii. In timpul somnului, sufletele din Valea Apa Tani pot sa rataceasca in Neli si sa fie retinute de vreun duh. Persoana al carui suflet nu a revenit se imbolnaveste si moare, daca samanul nu face o vizita in Neli, cu promisiuni pentru sacrificii.

 

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 1,227 times, 1 visits today)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.