Mitologia a fost repovestita la nesfarsit. In zilele moderne, mai mult decat oricand, se resimte aceasta nevoie stringenta de reinterpretare a miturilor in alte forme si sub alt fond. Repovestirea aventurilor clasice cu zane, povesti fantastice cu eroi. reinterpretarea povestirilor Fratilor Grimm, punerea in scena sau pe marile ecrane a aventurilor eroilor Greciei antice au schimbat cu totul viziunea noastra asupra miturilor.
Granita dintre mitologie, carti si Hollywood
Zei, supereroi, semizei, personaje fantastice se impletesc intr-un amalgam imens. Folclorul si legendele devin parte a vietii urbane. Clasicii sunt repovestiti: Mandrie si Prejudecata de Jane Austen, Jane Eyre, La rascruce de vanturi si Shakespeare prin Romeo si Julieta ori Macbeth.. Apoi vin legendele precum Tristan si Isolda, urmate de Fantoma de la Opera, Pe aripile vantului, Alexandre Dumas ori Dr. Jekyl si Mr. Hyde ori Sherlock Holmes.
Apoi vin adevaratele delicii ale copilariei: Frumoasa si Bestia, Alba ca Zapada, Scufita Rosie, Robin Hood, Rapunzel, Frumoasa din Padurea Adormita, Cenusareasa, Peter Pan – toate reinterpretate spre exemplu in seria TV Once upon a time.
Vechea mitologie este si ea foarte prezenta in benzile desenate sau in ultimele aparitii de la Hollywood: mitologia greaca prin zeii Olimpului, Troia, Cutia Pandorei. Mitologia romana prin zeii si creaturile ei, mitologia nordica prin celebrul Thor si Odin din Universul Marvel, mitologia egipteana din literatura, mitologia irlandeza prin folclorul ei si prin ciclul arthurian – Regele Arthur si Cavalerii Mesei Rotunde. Sa nu uitam nici mitologia legata de vampiri si folclorul ce prinde aceste fantastice creaturi. Alaturi de licantropie este poate cel mai dezbatut subiect in serialele TV pentru adolecenti.
In ultima perioada au aparut si reinterpretari ale istoriei regale: Reginele Surori, Regina Marguerite, regina Frantei, regina Eleanor a Angliei, regina Sanchia a Germaniei ori Beatrice, regina Siciliei, serialul despre Dinastia Tudorilor, Maria Antoinette, Tanara regina Victoria. Istoria merge la radacinile antice alaturi de Alexandru cel mare, Iuda, Spartacus, Cleopatra si Cezar.
Mari succese de box-office se bucura de mare atentie datorita continutului mitologic: Avatar, Indiana Jones, In cautarea Camelotului, Drumul spre El Dorado, Atlantis.
Granita dintre mitologie si SF
Omul-paianjen, Omul-furnica, Capitanul America, Hulk, toate aceste fascinante personaje create de Stan Lee si Jack Kirby sunt creati in jurul aceluiasi nucleu. Originea lor este explicata prin acel dram de supernatural sau fabulos. Thor este insusi zeul tunetului coborat in lumea oamenilor.
Universul Marvel Comics, dar si DC Comics, zeii vechi si noi, cu totii se inspira din marea mosternire culturala mondiala a mitologiei.
Keltia – regatul stelar al vechilor celti
Romanul lui Jim Morrison se inspira din mitologia celtica. Kennealy-Morrison merge atat de departe incat sustine ipoteza ca celtii au fost primii oameni care au calatorit spre stele inaintea tuturor. Ei si-au stabilit regate interstelare in Keltia. De aici si numele seriei. Seria se inspira masiv din ideile vechilor celti si din folclorul pagan, idei culturale, imbinandu-le cu tehnologie avansata ce exista in acelasi spatiu cu magia. Cateva carti mai tarziu este adus in fata si mitul arthurian. Au fost scoase pana acum 8 carti si Morrison lucreaza la inca una.
Universul Stargate
Puteti spune ce doriti despre filmul lui Devlin si Emmerich. Poate a fost prea ciudat, prea SF sau oricum ati dori. Dar a si inspirat un intreg univers de serii TV precum Stargate SG-1, Stargate Atlantis si Stargate Universe, ca sa nu mai vorbim de numeroase carti, benzi desenate si jocuri video.
Conceptul din spatele Stargate nu este nou, ideea fiind aceea ca extraterestrii au vizitat pamantul in trecut. Dar nu in orice fel, ci prin porti stelare si, atentie, au pozat in zei pentru a-si putea folosi tehnologia avansata. In film, recuperarea unei porti stelare antice permite unei echipe de soldati sa calatoreasca prin poarta si sa descopere rasa responsabila de miturile egiptene. Mai tarziu seria stabileste si legaturi cu elemente din miturile nordice si legenda arthuriana. Pentru unii poate nu inseamna mult, dar credeti-ma, pentru un copil pasionat de Indiana Jones si arheologia, reinvierea miturilor egiptene este un adevarat banchet.
Zeii nordici in secolul XXI
Aceasta fantezie urbana de Greg Van Eekhout, ne aduce, ca si Thor, zeii mitologiei nordice la usile noastre. Mitologia vikingilor coboara in secolul XXI. Ragnarok, batalia epica finala, sfarsitul lumii in mitologia nordica, se apropie. Odin are nevoie de o armata. Asadar, toti cei care poarta o urma din ADN-ul lui sunt eligibili. Mist este o Valkirie insarcinata cu recrutarea acestor soldati. E foarte interesant de vazut ce ar face zeii in lumea noastra. Oare ce s-ar intampla daca ar fi pusi fata in fata cu sfarsitul? Ar face oamenii diferenta?
Acest nemuritor
Fascinatia lui Roger Zelazny cu mitologia e arhicunoscuta. La fel si a mea, desigur. Insa aceasta fascinatia i-a adus nu doar una, ci trei carti. Prima este Acest nemuritor (This Immortal) inspirata, in parte, din mitologia greaca. Povestea se desfasoara in viitor, pe un Pamant dupa un razboi nuclear. Actiunea se invarte in jurul lui Conrad Nomikos, un om care a reusit sa traiasca foarte mult timp. Multi dintre locuitorii planetei au plecat de mult, iar planeta este acum stapanita de extraterestrii Vegan.
Cand unul dintre acestia este atacat, Conrad il va ajuta in ciuda sentimentelor lui. Desi se poate interpreta in multe feluri, exista teoria ca acest Conrad poate fi interpretarea zeului grec Pan. Ca rezultat al razboiului nuclear au aparut mutatii. Dar si ele par a fi asemnatoare creaturilor din mituri. Acest amestec intre stiinta si explicatii mitologice este tipic pentru fictiunea lui Zelazny. Tocmai acest roman a fost propus pentru Hugo in 1996, odata cu Dune al lui Frank Herbert.
Creaturi ale Luminii si Intunericului
Cum am spus mai sus, tot Zelazny da lovitura din nou. Insa Creaturi ale Luminii si Intunericului (Creatures of Light and Darkness) se inspira din mitologia egipteana. Actiunea se desfasoara intr-un viitor in care umanitatea s-a intins in spatiu dincolo de stele si oamenii au puterea de a deveni zei egipteni. In poveste, linia dintre mit si SF este foarte fina. Include si elemente Cyberpunk. Este una din lucrarile sale experimentale, iar ultimul capitol este scris ca o piesa.
Lordul Luminii
Roger Zelazny si ultima sa aparitie in acest domeniu – Lordul Luminii (Lord of Light) este una dintre favorite. Lordul Luminii se concentreaza pe mitologia hinduismului si buddhismului. El amesteca aceste elemente cu recuzita specifica SF-ului. Ca si Creaturile Luminii si Intunericului, linia dintre SF si fantezie este foarte subtire. Sam, eroul principal (adica Buddha, Lordul Luminii) Mahasamatman, decide sa-si intoarca spatele spre cer si sa sustina omul obisnuit. Aceasta il va face tinta altor asa-numiti zei ce incearca sa-si protejeze puterea. Mai mult nu pot sa spun.
Univers Captiv
Am vazut zei greci, egipteni, nordici si celti. Asadar, unversul Mezoamericii ne-a ramas neacoperit. Cartea lui Harry Harrison, Unives Captiv (Captive Universe), publicata tocmai in 1969, este povestea lui Chimal, un tanar aztec ce face parte dintr-un trib ce locuieste intr-o vale izolata. Lumea lui Chimal este afectata direct de zeii azteci. Dar in timp ce altii se complac, Chimal este curios. Aceasta trasatura il va duce la descoperirea faptului ca valea este parte a unei nave ce se misca in spatiu. Oamenii din vale si Chimal fac parte dintr-un complex, un incubator uman menit sa dezvolte viata pe pamant cu secole inainte. Este si unul dintre putinele exemple de mitologie mezoamericana si SF.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.