Marile orase ale dinastiilor chineze

In timpul dinastiei Shang (cjrca 1700-1050 d. Hr.), prima dinastie chineza care ne-a lasat inregistrari scrise, ideea si functionalitatea unui oras au capatat intelesuri mult mai profunde si mai importante. Inregistrarile, majoritatea in forma oracolelor din oase, vorbesc despre actiunile ultimilor noua regi din dinastia Shang. Primul dintre acesti conducatori a fost Wu Ding, al 25-lea rege al dinastiei.

Dinastia Shang, cunoscuta ca Yin sau Shang-Yin, a fost fondata de Tang cel Mare. Conducatorii proviciilor plateau tribut si trimiteau soldati pentru regii dinastiei Shang. Dinastia stapanea circa 13.5 milioane de oameni, ceea ce a dus mai tarziu la migratii si mutari ale capitalelor pana in secolul al XIV-lea.

Cele mai mari realizari ale dinastiei sunt ceramica, roata olarului, fabricarea bronzului pe scara industriala folosit in ritualuri, comert, pentru arme si unelte, tehnici avansate de sculptura a jadului, un calendar foarte meticulos, aparitia primelor scrieri inregistrate pe oracolele de os si carele de razboi.

Asa cum marile dinastii incep prin a rasturna un rege rau, asa se incheie si dinastia Shang, cu regele tiran Zhou care si-a omorat fiul, si-a torturat si executat ministrii si a fost invins de regele Yin in batalia de la Muye.

Dinastia Shang vine la tron dupa deja celebra si legendara dinastie Xia, pe care filosoful Confucius a numit-o cea mai timpurie dinastie. Sima Qian, istoricul dinastiei Han, spune ca dinastia Shang a inceput cand primul conducator Shang, pe numele sau T’ang, l-a detronat pe ultimul conducator Xia.

Conducatorii Shang erau invatati si au folosit calendarul, vehiculele pe roti, au practicat metalurgia, obtinand chiar si obiecte de bronz pentru ritualuri si razboi. Ei conduceau din asezari bogate si intinse.

Orasele-capitala ale dinastiei Shang 

Orasele timpurii ale dinastiei Shang erau capitale imperiale – numite complexe de palate-temple-cimitire – care foloseau ca centre administrative, economice si religioase de guvernare. Aceste orase erau construite la adapostul fortificatiilor. Mai tarziu, orasele imprejmuite cu ziduri vor fi hsien si capitale de provincie.

Cele mai timpurii centre urbane chineze erau localizate pe cursul din mijloc sau pe cele inferioare ale Fluviului Galben in nordul Chinei. Hartile moderne ale ruinelor oraselor nu arata asta pentru ca s-a schimbat cursul raului. La acel timp insa, unii dintre Shang erau probabil pastori nomazi, dar cei mai multi erau sedentari, agricultori din sate mici, care domesticeau animale si cresteau grane. Existau deja mari populatii chineze care cultivau pamantul fertil din valea fluviului.

Datorita faptului ca aceste dinastii au inceput sa foloseasca tehnici de irigare a terenurilor folosindu-se de rauri, orase fortificate au aparut in China cu un mileniu mai devreme decat in Mesopotamia sau Egipt. In plus, schimbul de idei de-a lungul rutelor comerciale a fost deasemenea important in dezvoltarea civilizatiei. Comertul cu triburile indepartate din stepele Asiei centrale ar fi putut aduce unul dintre cele mai importante elemente culturale la acea vreme – carul pe roti.

Urbanism si modernitate in China antica in marile orase ale dinastiilor chineze

Ce transforma cu adevarata un oras? Care sunt trasaturile principale care ii confera individualitate si identitate? Conducere politica, sistem religios si o ierarhie foarte bine pusa la punct si respectata care merge mana in mana cu segmentarea populatiei, exploatarea economica a celor multi de o clasa privilegiata si specializarea tehnologica prin elemente sofisticate de arta, cultura, scris si stiinta. Toate acestea au fost inglobate in vechile orase chineze la o scara nemaiintalnita.

Orasele chineze timpurii imparteau acelasi format cu alte zone urbanistice din Asia, Egipt sau Mexic: un nucleu cu arii in jur imaprtite in patru regiuni, una pentru fiecare directie cardinala.

Orasul Ao al dinastiei Shang

Prima asezare cu adevarat urbana din China antica a fost Ao. Ruinele arheologice au fost descoperite in 1950, langa orasul modern Zhengzhou. Unii analisti sugereaza ca locatia lui este Bo, o capitala de dinaintea orasului Ao, fondata de dinastia Shang cu al zecelea sau imparat – Zhong Ding) (1562-49 d. Hr.), care a construit acest oras pe ruinele unei asezari din neolitic. 

Ao erau un oras dreptunghiular inconjurat de ziduri si fortificatii. Acestea erau din pamant tasat. Orasul Ao masura 2 km de nord la sud si 1.7 km de la est la vest pe o suprafata de 1.3 mile patrate. Acesta era un oras mare pentru perioada Chinei, insa nu se compara cu alte orase ca Babilonul care se intindea pe 3.2 mile patrate. Au fost identificate ateliere pentru bronz, ceramica si distilerii.

Marele oras Shang

Cel mai bine studiat oras al dinastiei Shang este un oras din secolul al XIV-lea d. Hr. care a fost construit, conform traditiei, de conducatorul dinastiei Shang numit Pan Keng, in 1384. Cunoscut ca Marele Oras Shang  – Da Yi Shang – masura 30-40 km patrati si era localitzat la 100 de mile de Ao.
O campie fertila creata de depozitele Fluviului Galben il inconjura. Irigatiile produceau recolte satisfactoare intr-o zona semi-arida. Fluviul crea o bariera fizica in partea de nord si est. In vest era un lant muntos ce oferea protectie, terenuri de vanatoare si cherestea.

Fortificatiile si palatele imperiale in marile orase ale dinastiilor chineze

Desi existau bariere naturale asta nu inseamna ca marele oras Shang nu avea ziduri. In partile centrale ale orasului erau palate, temple, cimitire si arhive si casele imperiale. Unele surse afirma ca puteau exista chiar si cladiri cu doua etaje.

Marele Oras Shang a fost capitala – cel putin pentru adorarea stramosilor si scopuri rituale – pentru 12 regi ai dinasiei Shang. Destul de neobisnuit pentru o dinastie care isi schimba destul de des capitala. In perioada celor 14 lorzi dinaintea dinastiei Shang ea a fost schimbata de 8 ori, iar in perioada celor 30 de regi de cel putin 7 ori. Dinastia Shang a practicat sacrificiile si adorarea stramosilor, cu ritualuri specifice de inmormantare. Regele era teocrat pentru ca puterea sa provenea din faptul ca poporul sa credea ca el poate comunica cu marele zeu Ti prin stramosii sai.

Bibliografie:

• _{Allan S. 2007. Erlitou and the Formation of Chinese Civilization: Toward a New Paradigm. The Journal of Asian Studies66(2):461-496.}
• _{Campbell R. 2009. Toward a Networks and Boundaries Approach to Early Complex Polities: The Late Shang Case. Current Anthropology 50(6):821-848.}
• _{Davis K. 1955. The Origin and Growth of Urbanization in the World. American Journal of Sociology 60(5):429-437.}.
• _{Keightley DN. 1999. The Shang: China’s First Historical Dynasty. The Cambridge History of Ancient China. Cambridge: Cambridge University Press. p 232-291.}
• _{Lawler A. 2009. Beyond the Yellow River: How China Became China. Science 325(5943):930-935.}
• _{Lee YK. 2002. Building the Chronology of Early Chinese History. Asian Perspectives 41(1):15-42.}
• _{Trewartha GT. 1952. Chinese Cities: Origins and Functions. Annals of the Association of American Geographers 42(1):69-93.}
• _{Wheatley P. 1970. Archaeology and the Chinese city. World Archaeology 2(2):159-185.}
• _{Young LM. 1982. The Shang of Ancient China. Current Anthropology 23(3):311-314.}