“Doamne si Domnite, Printese si Regine in Istoria Romanilor” este o carte de George Marcu, dar nu este deloc o carte obisnuita.
Studiul ne prezinta 135 de portrete ale doamnelor si domnitelor, printeselor si reginelor din timpul domniilor Tarilor Romanesti. Domnii din Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania, cei din timpul domniilor fanariote, domnitorii din epoca moderna si regi iRomaniei, personaje privilegiate in lucrarile istorice, au cedat de aceasta data intaietatea sotiilor, mamelor si fiicelor lor.
Daca vreti sa castigati aceasta carte, participati la concursul nostru Mythologica implinesti 5 ani aici!
Printre aceste femeie extraordinare se numara cele care au reusit prin taria caracterului si personalitatii lor sa iasa din umbra si sa joace un rol politic major alaturi de sotii si copiii lor. Au folosit orice mijloace pentru a-si apara dreptul la tron, s-au implicat in luptele pentru putere, au mobilizat arme, au intervenit pe langa puternicii vremii chiar daca unele dintre actiunile lor nu au fost intotdeauna in favoarea poporului.
“Doamnele se indreapta catre dregatori si dau marturia unei judecati indeplinite, spun cine e sotul de la care le vine toata puterea, dar fac sa scrie cartea domneasca numele lor. Dedesubt nu e pecetea domnului, ci mica, delicata pecete de inel a doamnei.” spune Nicolae Iorga.
Cine sunt reginele si printesele Romaniei?
Alte mari doamne si principese precum Maria Voichita, Milita (Despina), doamna Neaga, Ecaterina (Cercheza), Doamna Elina, Doamna Safta si altele s-au remarcat prin activitatea de ctitor sau prin forta morala.
Fiicele de domni erau sortite de la nastere casatoriilor prin alianta pentru familiile lor precum fiicele lui Stefan cel Mare, Ieremia Movila sau Constantin Brancoveanu.
Altele, precum Maria Cantemir sau Roxandra Sturdza, s-au remarcat prin calitatile intelectuale care au atras aprecierea oamenilor vremii.
Daca in perioada fanariota cand femeile din elita conducatoare nu se puteau afirma decat in cultura, in epoca moderna, odata cu revenirea la domniile pamantene, sotiile nu se mai implicau in treburile statului. Ultima sotie a unui domnitor roman, Elena Cuza, s-a remarcat prin responsabilitate si modul in care a reusit sa depaseasca dificultatile vietii de familie. Iar reginele Romaniei din secolele XIX-XX au avut o alta viziune, occidentala, despre misiunea lor.
Doamnele si domnitele Tarilor Romanesti
Timp de secole, in lumea dominata de barbati, femeile au fost trecute sub tacere in izvoarele istorice ajunse pana la noi. Spatiul destinat exclusiv lor era gospodaria, administrarea ei si educatia copiilor, ca pretutindeni in Europa medievala si moderna. Dar ele asigurau continuitatea. Iar cand acest rol avea si implicatii politice, documentele si picturile au indicat locul personajelor feminine la curtile principilor.
Unele mari doamne si principese precum Chiajna, Ecaterina Salvaresso, Elena Rares, Ruxandra Lapusneanu, Elisabeta Movila, Marghita Movila, Isabella Jagiello-Zapolya, Ecateria de Brandenburg, Anna Bornemisza-Apafi si altele au reusit in contexte diferite fie dupa moartea sau renuntarea la tron a sotilor fie in timpul fiilor minori sa se impuna la conducerea statului.
Istoria foarte “masculina” a tarii noastre, istoria romaneasca, asemenea folclorului nostru – a facut loc femeii, fie ea mama, sotie, fiica sau chiar tiitoare (ibovnica) intr-un univers medieval si premodern unde ilegitimitatea nu dauna defel dreptului la coroana – si unde “sangele domnesc” asigurand descendente matrilineare putea, uneori, sa aiba aceeasi greutate cu “osul domnesc”.
Daca facem o paralela cu basmele romanesti vom observa ca in plin plan apare mereu Fat-Frumos, fie el Greuceanu, Iorgovan, Praslea. Iar Ileana Cosanzeana sau fiica Imparatului sunt doar personaje secundare fara istorie.
De la Nicolae Iorga evocand portrete, scrisori si fapte ale femeilor de seama ale trecutului romanesc, la mult cititele “Trecute vieti” ale lui Constantin Gane, aceasta parte a istoriei nationale a atras atentia specialistilor, dar si a publicului larg. Avem in aceasta carte 135 de fise biografice ce ne aduc inainte femei vestite sau uitate, dintr-o istorie dramatica, doamne sau domnite, regine sau printese ce au intovarasit cu demnitate, cu duiosie sau cu jertfa actiunile unor conducatori politici si militari ajunsi pe tronurile de la Curtea de Arges, Targoviste, Bucuresti, Siret, Suceava si Iasi, sau Alba Iulia.
Personalitati feminine marcante si eroine ale poporului roman
Daca “muma” lui Stefan cel Mare a devenit reper literar, dar care nu are nimic de-a face cu personajul istoric Oltea, ibovnica lui Bogdan al II-lea, sau daca doamna Clara din piesa lui Davila si teribila doamna Chiajna din nuvela lui Odobescu au devenit eroine ilustrand anumite trasaturi istorice ale vremii si ale locului; daca doamna Maria Brancoveanu ce-si pierdea sotul si patru fii intr-o cumplita imprejurare intrata in memoria nationala ramane o paradigma a durerii si a demnitatii sau daca Maritica Vacarescu, frumoasa sotie a lui Bibescu Voda si daca regina Maria, descendenta a doua dinastii europene ilustre raman pilde de frumusete feminina din trecutul romanesc, exista cazuri de doamne care au avut o insemnatate cruciala pentru istoria unor dinastii de care romanii – spre deosebire de alti vecini ai lor din vremea fanariota – nu au dus lipsa.
Se banuieste ca venirea la domnie a neamului boieresc al Movilestilor si pictarea exterioara a bisericii de la Sucevita s-au datorat in buna parte, descendentei voievozilor Ieremia si Simion – stramosi ai unor dinastii europene – din Petru Rares prin fiica lui, Maria Cneaghina lui pan Moghila Logafat. Iar legatura Cantacuzinilor cu Basarabii si Craiovestii se explica prin casatoria marelui postelnic Constantin cu Elena, fiica lui Radu Voda Serban. Primii fanarioti princiari, Mavrocordatii, isi gaseau originile in Nicolae Voda, ctitorul Vacarestilor, prin sultana Hrisoscoleu.
Pe plan cultural, aceste femei incoronate au putut sa aiba un rol major. Puternicele legaturi sud-dunarene cu civilizatia sarbeasca ale Tarii Romanesti, vizibile in literatura, arte, protocol, imediat dupa 1500 isi au originele in demersurile doamnei Milita-Despina, sotia lui Neagoe Basarab, care era o Brankovic; la fel, domnia lui Radu Mihnea a carui strabunica era Ecaterina Salvaresso.
Aceste femei si-au inscris intr-un fel sau altul numele in istoria spatiului romanesc. Lucrarea ne ofera informatii pretioase si completeaza Dictionarul Personalitatilor Feminine din Romania.
Principala problema a fost lipsa documentelor privind aceste doamne si domnite din veacurile trecute explicabila prin rolul minor atribuit femeilor, situatia celor din elita sociala fiind asemanatoare cu cea a lumii anonime a saturilor si targurilor.
Aspectele biografice din lucrare au avut la baza diverse surse, de la:
- letopisete si cronici medievale care contin informatii sumare si lacunare despre activitatea elitei feminine,
- scrisori,
- testamente,
- acte de cancelarie
- genealogii,
- relatari ale calatorilor straini
- inscriptii funerare si murale.
Sursele sunt sarace in relatari despre doamne mai ales in primele secole de viata ale Tarilor Romane. Abia in cronicile din secolul al XVII-lea gasim informatii relativ putin despre doamnele si domnitele din familiile princiare muntene si moldovene. Mult mai relevante sunt scenele de familie din pronaosul bisericilor ctitorite. Aici apar sotia, domnitele si “cuconii“. Tablourile ne arata continuitatea dinastica prin fii si garantia aliantelor cu alte state prin fiice. Domnii apar in haine solemne cu insemnele puterii lor, coroana, ca “unsi ai lui Dumnezeu“, iar doamnele cu vesminte de sarboare si coroana, simbol al autoritatii. Cuconii poarta coroane ca simbol al continuitatii la tron, iar domnitele poarta cununi. Vestimentatia solemna arata nobletea originii lor.
Primul istoric ce a abordat elita feminina romaneasca este Nicolae Iorga, autorul primelor sinteze si articole despre doamnele si domnitele romanilor. Este urmat de I.C. Filitti, St. Nicolaescu, Constantin Gane – cu “Trecute vieti de doamne si domnite” – fiind un adevarat studiu in domeniu.
In istoriografia comunista, alaturi de studii consacrate femeilor ce reprezentau un model pentru “tineretul comunist“, contributii solide au adus si Contantin Rezachevici si Stefan Gorovei. Dupa 1989 preocuparea istoricilor interesati de femeile elitei romanesti sunt Alexandru I. Goanta, Matei Cazacu, Violeta Barbu, Sorin Iftimi, Alin Ciupala, Dan Horia Mazilu, Georgeta Fodor.
Aceasta recenzie a fost posibila cu sprijinul Librarie.net care ne-a pus la dispozi?ie cartea Doamne si Domnite, Printese si Regine in Istoria Romanilor
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5