Cultele pot fi uneori fascinante, dar adesea sunt neintelese. De ce sa fii membru al unei secte sau cult? Vom incerca sa exploram unele dintre caracteristicile comportamentale ale membrilor unui cult si vom incerca sa le intelegem psihologia. Ce motiveaza o persoana sa intre intr-un cult?
Ce este un cult?
Cand autoritatile au sosit in mica asezare din Jonestown din jungla Guyanei Franceze in 1978, au fost oripilati de ce au gasit. Peste 900 de localnici s-au sinucis in masa ingerand otrava. Cum a fost posibil ca aceasta societate utopica de tineri sa isi puna capat zilelor? A fost cea mai mare pierdere de vieti omenesti din acea perioada. Sinuciderea in masa de la Templul Oamenilor din Jonestown a socat intreaga lume facand lumina asupa psihologiei coplexe si adesea confuze a cultelor.
In termeni simpli, cultul este un grup relativ restrans de oameni cu o devotiune nesanatoasa pentru o singura persoana, lucru sau cauza. Jonestown, spre exemplu, era casa Templului Oamenilor, un grup devotat in intregime liderului religios Jim Jones. Desi astfel de culte au fost studiate extensiv, nu exista un consens in jurul unei definitii universal valabile. Si asta se intampla pentru ca aceste culte sunt construite in jurul extremului, neobisnuitului, straniului, or a credintelor religioase marginale. Gradul de devotiune si implicare variaza de la grup la grup. In schimb, comportamentul cultului este considerat tipic pe baza spectrului de credinte religioase. Asadar, ne lovim de complexitatea cultelor si de ambiguitatea psihologiei lor. Oare cum gandesc membrii acestor comunitati? Ce sunt invatati si ce aduc cu ei?
De ce sa intri intr-un cult?
In general, o persoana se alatura unui cult pentru acelasi motiv pentru care cineva intra in crestinism, iudaism sau oricare alta religie. Ei cauta acceptare din partea comunitatii ce le poate valida credintele. Cand Jim Jones recruta membrii pentru Templul Oamenilor din California, slujbele sale se concentrau pe dragoste, acceptare si responsabilitate sociala. Abia dupa cativa ani de abuzuri de droguri, paranoia si putere necontrolata s-a transformat Templul intr-un cult primejdios.
Cel mai adesea, aceste grupuri si liderii lor fac promisiuni atractive legate de putere, salvare si alte lucruri ce determina alte persoane sa se inroleze. Mai mult, liderii de cult sunt de cele mai multe ori carismatici si convingatori. Aceasta combinatie este intentionat menita sa activeze puternice emotii in viitorul recrut. Deasemenea, ii da un sentiment de apartenenta.
Cine se inroleaza in culte?
Este greu de spus ce este si ce nu este un cult. Ca orice alt grup, cultele pot fi religioase, sociale, politice si membrii lor la fel. Ei pot apartine diferitelor categorii sociale. De exemplu, in cazul Templului erau din mai multe rase, etniii si varste. Cel mai important pentru un nou venit nu este cine face parte din grup, ci ceea ce ofera.
In general, oamenii care intra in astfel de secte sunt in cautare de ceva. Ceva ce nu pot gasi in propria comunitate. Cultul ofera indivizilor izolati un soi de sprijin.
Cea mai frecventa tipologie de individ care face parte dintr-un cult este cea a celui care crede ca i s-a refuzat ceva anume, ca nimeni nu il intelege sau ca este lipsit de putere. Toate acestea sunt emotii foarte puternice ce pot face o persoana foarte furioasa si razbunatoare. In acest caz, cultele ofera putere si oportunitatea de razbunare poate fi foarte atractiva pentru acest tip de oameni. Grupurile teroriste, spre exemplu, recruta adesea aceste categorii de oameni pentru a le exploata mania si inclinatia pentru actiuni violente.
Reprogramarea sau “spalarea pe creier” si cultele criminale
Prezenta unui lider carismatic capabil sa inspire devotiune este probabil cea mai importanta caracteristica a unui cult. Aceasta este si prima care este recunoscuta. Dar exista si alte tactici pe care alti lideri religiosi le folosesc pentru a castiga devotiunea adoratorilor sai. De exemplu, anumite programe reformatoare sunt folosite pentru a infrange identitatea individuala si credintele unei persoane, inlocuindu-le cu o identitate colectiva si credintele grupului. Aceasta ar putea include punerea sub semnul intrebarii si criticarea sistemului de credinte al unei persoane si convingerea ca aceste credinte sunt gresite.
Exista multe alte exemple de culte. Aum Shinrikyo este faimos pentru atacarea metroului din Tokuo cu gaz sarin in 1995 ranind peste 5.000 de persoane. Multi dintre membrii cultului credeau ca vor dezvolta puteri supranaturale. “Poarta Raiului” este alt cult ce credea ca tot ce este pe pamant va fi “reciclat” si credeau ca numai cometa din 1997 ii va salva. 39 de membrii s-au otravit crezand ca vor prinde un loc. Familia Manson este poate cea mai celebra, iar sirul lor de crime rasiste a socat America anilor 60-70. Un cult desprins din adventistii de ziua a 7-a, davidienii din Texas au lasat in urma 76 de morti. Si ei credeau intr-o apocalipsa iminenta. Raelienii cred in extraterestii si considera clonarea reincarnare. Gluma a inceput in Franta anilor 70.
Cititi si despre:
Religia si cultele criminale
Religie si culte criminale
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.