Calatorului care-si propune drept destinatie Cuba lui Fidel Castro, in afara detaliilor legate de itinerariul pe care-l va avea de strabatut, i se recomanda sa se informeze bine inainte de a pasi pe acest teritoriu, in legatura cu un fenomen specific local: jineterismul.
Este vorba despre unicul mecanism ce pare sa functioneze ca pe roate in Cuba, vizand in exclusivitate activitatile de acompaniere a turistilor de catre reprezentantele sexului frumos, dar si de tineri barbati cu orientare sexuala gay, hetero sau ambivalenta.
Jineteras: turismul sexual – unicul mecanism cubanez ce functioneaza ca pe roate
Jineterismul include tot ceea ce cubanezii sunt pregatiti sa ofere turistilor dispusi sa-si puna portofelele la bataie: nu numai sex, ci si simpla cunostinta pentru frecventare pe durata sejurului sau pentru simpla conversatie la bar, pe terase sau in orice alt punct de interes pentru straini.
In general insa, termenul de „jineteras” este asociat cubanezelor care abordeaza turistii oferindu-le servicii sexuale in schimbul unui ajutor economic, invariabil destinat sa le „sustina familia saraca”.
„Jineteros” in schimb, sunt cei ce incaseaza o cota fixa din castigul fetelor – intr-un limbaj ceva mai lipsit de pudoare echivaland intrucatva cu termenul nostru neaos de „peste” – cel ce calauzeste turistul pana la o „casa speciala” sau care-i procura o jinetera pentru o seara, pentru intreaga vacanta si nu de putine ori, chiar pe viata (cand clientul se declara pur si simplu fermecat de partenera pe care care a descoperit-o pe neasteptate si tine mortis sa o ia de nevasta).
Tot jineteros (sau pingueros) se numesc si cei ce ofera servicii sexuale doamnelor sosite din strainatate, indeosebi de origini britanice, scandinave, canadiene, germane sau, in ultima perioada, italiane – e remarcabila incantarea turistelor care se dau in vant dupa cubanezi, afirmand cu tarie ca acestia sunt „barbati adevarati, care stiu sa iubesca infocat”.
Cate forme de turism sexual se practica in Cuba?
Daca va intrebati ce anume deosebeste Cuba de alte tari in care turismul sexual cunoaste o infloritoare activitate, ei bine, iata in cele ce urmeaza o serie de caracteristici dificil de regasit in alte colturi ale lumii:
- In Cuba sexul este socotit un soi de activitate profitabila care asigura traiul decent al familiei, asadar nimeni nu se rusineaza din pricina abundentei oferte locale, ba dimpotriva, deseori chiar sotul unei jinetera insista in „plasarea” propriei consoarte pe piata;
- Cuba este socotita in acelasi timp „paradisul bigamilor”, aici poposind mai toti cei ce cauta o a doua nevasta, impartindu-si timpul intre familia din Italia, Anglia, Germania sau Canada si cea plamadita in sanul Havanei de pilda, la Las Tunas sau in Santiago; interesant este faptul ca barbatii care-si intemeiaza ce-a de-a doua familie in Cuba, se declara fericiti pentru ca aici se simt cu adevarat iubiti, astfel incat le face o placere deosebita sa sustina tot neamul nevestei si uneori chiar si vecinii din cartierul acesteia;
- Salariul normal al unui cubanez nu depaseste 30 de dolari, asadar „contributia” strainilor este mai mult decat binevenita pe plan local, pentru a nu mai vorbi de perspectiva de a parasi insula in calitate de sot/sotie a unui cetatean strain;
- Politia locala tolereaza in buna masura fenomenul, controland doar situatiile in care lucrurile „scapa de sub control”, dand nastere la conflicte sau la probleme ce ajung sa tulbure linistea ambasadorilor, sau aplicand strategia protectiei acordate in anumite zone, localuri sau hoteluri intens frecventate de turisti straini.
- Insula constituie si un soi de atractie irezistibila pentru amatorii de sex bizar, aici putandu-se practica mai orice forma de astfel de activitate, de la alegerea unui partener „trans” de pilda si pana la… distractia cu animale – e suficienta plasarea sumei potrivite in buzunarul potrivit;
- Un aspect ingrijorator al fenomenului vizeaza insa varsta tot mai tanara a localnicilor ce se orieteaza catre sectorul serviciilor sexuale pe bani: potrivit statisticilor internationale, Cuba detine unul din teritoriile cu medie de varsta extrem de scazuta la acest capitol, multi copii fiind oferiti realmente pe tava celor dispusi sa plateasca bani frumosi pentru o „prada frageda”.
Surasul unei jitera – ce pret are frecventarea strainilor
Orice jinetera ar putea scrie volume intregi despre experientele acumulate in compania strainilor – unele mai profitabile si mai distractive, altele de-a dreptul stranii sau chiar care le vara frica-n oase, dar asta nu reuseste cu nici un chip sa sterga surasul invitant de pe buzele tinerelor cubaneze care-si dedica viata acestei activitati.
Totul are insa un pret: un pret efectiv – bani cheltuiti pentru a dobandi un aspect cat mai atragator cu putinta, bani pentru intretinerea familiei, bani pentru protectorul-peste, bani pentru tratamente de tot soiul (de la dinti rupti sau ochi vineti, la boli venerice sau alte astfel de surprize ce apar deseori in viata lor pe neanuntate), dar si un pret metaforic – o suferinta ce macina pe dinauntru pana la istovire, mai cu seama atunci cand masca surazatoare cade, iar oglinda dezvaluie semnele adanc sapate in acele suflete condamnate sa urmeze un destin marcat de promiscuitate si compromis.
Putine sunt acele jineteras ce reusesc sa lase insula casatorite cu straini si chiar si in aceste cazuri, soarta lor nu e mereu din cele mai fericite, descoperind ulterior ca viata alaturi de noul lor partener nu e floare la ureche, ci prilej de suferinte, umilinte si/sau sclavie mascata.
Unele chiar ar da orice sa se poata intoarce acasa si fug cu prima ocazie ce li se iveste, preferand sa-si reia activitatea de jineteras in Cuba decat sa suporte presiunile vietii de zi cu zi din alte tari, unde cainii nu umbla cu covrigi in coada catusi de putin.
Alteori iau nastere totusi povesti de iubire – multe jineteras sunt foarte tinere si de o frumusete care le-ar permite sa concureze pe drept cuvant cu modelele de la Victoria’s Secret – motiv pentru care turistul strain se trezeste prins in capcana farmecelor lor.
Unii cheltuiesc mii de dolari in cabinetele de avocatura locale pentru a se casatori si a obtine viza legala a sotiei – sistemul fiscal cubanez inregistreaza venituri uriase de pe urma unor astfel de aranjamente, dar nu intotdeauna cu deznodamant fericit pentru propaspetii casatoriti.
Autoritatile cubaneze sfarsesc uneori prin a acuza tarana jinetera de „asediere a turistului”, aruncand-o in inchisoare pentru „manipulare sexuala in scopul emigrarii”, atunci cand inregistreaza semnalari multiple in locuri intens frecventate de turisti straini.
De ce risca totul cubanezele pentru a fugi de pe insula?
Populatia Cubei mai mult „supravietuieste” decat „traieste”, inventand pe zi ce trece solutii pentru a rezista de la o zi la alta cu putinele articole pe care oamenii le regasesc in asa numitele „bodegas” locale, vandute in moneda nationala – si aceea mult prea putina regasita in buzunarele celor ce au un job oficial.
Strainii in schimb pot sa-si procure tot ceea ce vor din punctele-shopping, unde pot plati in pesos convertibili, dar si sa-si permita mai orice soi de excentricitate, bucurandu-se de o libertate aparte, gratie politicii locale de incurajare a turismului – o adevarata opulenta sub ochii cubanezilor, a carei tentatie nu e greu de intuit.
In Cuba, turismul sexual prolifereaza de ani de zile si este principalul responsabil pentru dolarizarea economiei – fenomentul jineteras ar putea constitui asadar un echivalent al conceptului local pentru definirea celei mai vechi meserii din lume, aplicat intr-un context in care criza economica generala copleseste intreaga tara, nelasand prea multe optiuni celor ce-si doresc un trai decent si onest in acelasi timp.
Fuga de pe insula a devenit de-a lungul anilor, un soi de „fata morgana” pentru localnici – o solutie ipotetica a tuturor problemelor lor, mai cu seama in conditiile in care ar surveni alaturi de un strain dispus sa sprijine intreaga familie pentru tot restul vietii.
Nu e de mirare asadar ca tinerele jiniteras se straduiesc din rasputeri sa fie cat mai pe placul turistilor care le viziteaza meleagurile, nutrind acelasi vis mirific de a dobandi o viata mai buna, mai indestulata si mai lipsita de greutati, chiar si la mii de kilometri distanta de locul lor de obarsie.
In pofida politicilor mai mult sau mai putin moralizatoare aplicate in valuri dupa 2014, atitudinea localnicilor si a autoritatilor cubaneze ramane indulgenta, sintonizand cu opinia lui Fidel Castro, care vedea in „formula jineteras” ceva mai mult decat un act de prostituire – o optiune personala a celor ce practica astfel de activitati, „liberi sa-si croiasca viata dupa cum socotesc de cuviinta”.
„N-avem femei fortate sa se vanda turistului. Cele care fac asta, o fac pe cont propriu, in chip voluntar, si fara a fi constranse sa faca asta. Putem spune ca ele sunt curve educate si suficient de sanatoase, pentru ca suntem tara cu cel mai mic numar de cazuri de SIDA“, afirma el intr-un discurs sustinut in cadrul unei sesiuni serale a sedintei Adunarii Nationale a Poporului, din iulie 1992.
Dincolo de incuviintarea tacita a lui Fidel Castro insa, realitatea cruda demonstreaza fara drept de apel, de-a lungul a ani si ani de zile, ca in Cuba, jineterismul este unul din putinele lucruri care functioneaza ca pe roate, daca nu cumva chiar unicul…
Fenomenul pare sa se afle in perfecta sincronie cu interesele guvernului, in spiritul principiului potrivit caruia prostitutia si piata neagra se pliaza perfect pe sectorul turismului si pe politica obtinerii a cat mai multa valuta cu orice pret.
Bibliografie:
- Bustamante, Lissette – „Jineteras”, 2003;
- Josse, Pierre – „Cuba – Guide Routard”, 2004;
- Valle, Amir & Ojeda, Amir – „Jineteras”, 2006;
- De Sous E. Santos, Dina Sebastiana – „Jineterismo in Havana: Narrating the Daily Stuggles of Afro-Cuban Jineteras”, 2009;
- Cruzado, Perro – „Belle e maledette. Viaggio tra le jineteras de l’Havana”, 2011;
- Kersh, Daliany Jeronimo – „Women’s Work in Special Period Cuba: Making Ends Meet”, 2019.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
1.5