Istoria antica sugereaza ca ateismul este la fel de natural pentru oameni ca religia. Oamenii din lumea antica nu au crezut intotdeauna in zei. Un nou studiu sugereaza ca religia nu era sistemul “default” al oamenilor. Societatile timpurii erau mult mai capabile sa inteleaga ateismul si sa il inglobeze in ceea ce era considerat normal.
Desi nu apar in cele mai multe scrieri istorice, ateii au inflorit in timpul societatilor politeiste ale lumii antice. Asadar, se pune intrebarea logica daca oamenii sunt neaparat religiosi.
Studiul lui Tim Whitmarsh, profesor de cultura greaca la Cambridge a scris o carte pe aceasta tema. El sugereaza ca ateismul nu este deloc un fenomen modern. Nu a fost probabail atat de comun in Grecia antica si Roma pre-crestina, dar a inflorit in multe alte civilizatii.
Ca rezultat, studiul presupune doua ipoteze ce deschid lupta intre ateisti si credinciosi. Aici intra si universalismul religios, presupunerea ca oamenii sunt “conectati” la religie, ca “trebuie” sa creada in ceva mai presus de ei. Cartea se numeste “Luptand cu zeii”. Ateii din antichitate obiectau impotriva naturii paradoxale a religiei. Ei militau impotriva faptului de a accepta lucruri care nu exista intuitiv in lumea noastra. Aceasta sugereaza ca ateismul putea exista in toate culturile.
Practic, necredinta ar trebui sa fie mai veche decat credinta. Exemplele timpurii, precum scrierile ateiste ale lui Xenophanes din Colophon (c.570-475 i. Hr.) sunt contemporane cu iudaismul. Ele predateaza crestinismul si islamul. Chiar si scrierile lui Platon din secolul al IV-lea i. Hr. sutine ca ateistii nu sunt primii care priveau lucrurile in acest fel.
Din cauza faptului ca ateismul din istoria antica nu a putut fi consemnat in scris, se crede ca nu a aparut in dezbaterile monoteiste sau ateiste.
Credinciosii cred astazi ca ateismul este ceva patologic sau potrivit doar culturilor moderne. Ei il condamna. Dar ateistii cred ca religia a fost doar un pas in evolutia omului.
Ateistii din antichitate
Mii de ani de istorie ne arata neincrederea oamenilor in miscarile vremii. Filosofice, culturale, sau de alta natura, aceste contra-manifestatii au existat.
Toate au fost facute posibile de diversitatea politeista a societatilor grecesti. Intre 650 si 323 i. Hr., Grecia avea 1.200 orase-state separate, fiecare cu propriile obiceiuri, traditii si guvernare. Religia exprima aceasta varietate. Culte private, ritualuri si festivaluri in orase si sate dedicate numeroaselor divinitati.
Prin urmare, nu exista o religie dominanta. Cel mai apropiat text unanim acceptat a fost reprezentat de epopeile lui Homer. Iar acestea nu ofereau o viziune morala coerenta a zeilor. Nu exista nici cleric care sa le spuna oamenilor cum sa traiasca. Ideea unui preot care sa iti spuna ce sa faci si cum sa-ti traiesti viata le era straina grecilor.
Ateismul in Grecia antica
Chiar daca unii oameni il vedeau gresit, ateismul era rareori vazut ca moral gresit. Era de obicei tolerat ca unul dintre punctele de vedere. Ocazional era legal opus. Spre exemplu, cand Socrate a fost executat pentru ca nu recunostea zeii cetatii.
Desi ateismul venea in diferite forme si marimi, se crede ca exista continuitate. Ateistii se intrebau si ei, ca restul, despre problema raului si cum sa explice lucrurile.
Aceste teme ne apar din lucrarile lui Anaximander si Anaximenes. Ei au incercat sa explice tunetul si cutremurele. Si, poate cei mai faimosi ateisti ai antichitatii, adeptii lui Epicur, afirmau ca nu exista predestinare. Ei respingeau controlul zeilor.
Adaptarea Romei la religie
Vremea ateismului antic a ajuns la final. Si asta din cauza ca societatile politeiste care il tolerau au fost inlocuite de cele monoteiste. Acestea cereau recunoasterea zeului suprem. Adeseori sub pedeapsa. Adoptarea crestinismului a facut si mai mult rau.
Cea mai mare parte din energia ideologica a Imperiului Roman de mai tarziu s-a dus pe lupta impotriva “ereticilor“. Adesea acestea erau doar alte forme de crestinism.
In acel moment s-a tras o linie clara intre crestinin si nu numai.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.