Crestinii sarbatoresc Craciunul. Evreii au Hanukkah. Musulmanii au Ramadanul. Afro-americanii au Kwanzaa.

Este doar o coincidenta ca toate aceste sarbatori cad in aceeasi perioada? Toate sarbatorile celebreaza sfarsitul de an si inceputul altuia nou. In toate culturile, aceste sarbatori simbolizeaza renasterea si reinnoirea: copacul de Craciun, petrecerea, ceremonia luminilor.

Iarna este timpul intunericului. Un timp cand totul este inghetat si adormit, iar lumea se strange in comunitati, in jurul focului. Nimic nu creste, apa ingheata. In timpurile acestea, civilizatiile antice se rugau zeilor pentru ajutor. Lungile luni de iarna erau grele. Solstitiul de iarna este ziua ce marcheaza granita dintre anotimpuri.

Asadar, in multe culturi s-au format obiceiuri, ritualuri pentru intampinarea iernii, dar si pentru fericita iesire din ea. Prosperitatea societatii respective era legata de conditiile meteo. Fermierii se rugau zeilor ce simbolizau fertilitatea si fecunditatea. Cateodata se gasea un tap ispasitor pentru a fi oferit tribut zeilor recoltei.

 

ZEII SOARELUI si LUMINA VIETII

zeita soarelui

Toate aceste festivaluri si sarbatori au ceva in comun. Se inspira din simbolismul renasterii, utilizand ritualuri ce reprezinta tranzitia in noul an. Civilizatiile din lumea intreaga recunosc in aceasta zi sacra sau perioada sacra un sfarsit, dar si un inceput nou. Din cauza absentei luminii, aceste ritualuri celebreaza lumina si speranta. Germanicii si societatile nordice, scandinave, celebreaza Yule la Solstitiul de Iarna. Un timp al tranzitiei si transformarii. In nordica, Yule inseamna “Roata“. De aici si ideea de “roata anotimpurilor”. La anticii celti, cuvantul este folosit si cu sensul de “copil”.

Aceste culturi personifica soarele sub forma zeului-soare. Vikingii il venerau pe Sol, triburile germanice il numeau Sunna, iar celtii il adorau sub forma lui Sul. Exista un anumit tipar in aceste rituri si simboluri.

Deasemenea, alte culturi, la mari distante, foloseau aceleasi simboluri. Zeitati solare sunt venerate in Persia antica si Iran, iar Solstitiul de Iarna este numit aici Yalda. Aici are loc razboiul dintre Ahriman, intunericul si Ahura-Mazda, zeul luminii. Tot in aceasta perioada se naste si Mithra, zeul luminii.

La inuiti il avem pe zeul Malina, in Argentina pe Akewa, in Mesopotamia pe Arinna. Si incasii il aveau pe zeul Inti.

 

ZEII PAMANTULUI SI AI RECOLTEI

In timp ce soarele simbolizeaza puterea si prosperitatea, Pamantul este asociat cu fertilitatea. Multe civilizatii antice aveau in panteonul zeilor un zeu al soarelui. De multe ori, acest zeu al soarelui este cel mai proeminent si influent. Zeii si zeitele recoltei, fertilitatii si fecunditatii reprezinta o parte importanta a familiei de zei.

Zeus si Hera joaca cateodata acest rol, ca si sefi ai zeilor in Grecia antica, soarele si fertilitatea. In Egiptul antic ii avem pe Ra si sotia-sora Isis. La vikingi ii intalnim pe Sol si Freyr ai mitologiei nordice.

 

Iata mai jos si alti zei legati de Solstitiul de Iarna: 

  • Alcyone (mitologia greaca): Alcyone este zeita regina a pescarilor. Ea isi face cuib timp de doua saptamani iarna. In acest timp, marea agitata este calma si linistita. Alcyone era una dintre cele sapte surori – Pleiadele.
  • Ameratasu (mitologia japoneza): In Japonia feudala, adoratorii celebrau intoarcerea zeitei Ameratasu, zeita soarelui. Ea doarme intr-o pestera indepartata si rece. Ceilalti zei o vor trezi cu o sarbatoare galagioasa, ea va iesi din pestera si isi va vedea imaginea in oglinda. Ceilalti zei o vor convinge sa iasa in lume si lumina soarelui se va intoarce in Univers. Pana la intoarcerea ei intunericul si spiritele rele domina lumea.

  • Baldur (mitologia nordica): Baldur este asociat cu legenda vascului. Caci doar acesta il poate ucide prin inselatoria lui Loki, zeul trickster. Baldur este si el un zeu care invie.
  • Bona Dea (mitologia romanilor): este o zeita a fertilitatii venerata in secret intr-un templu de pe Dealul Aventine din Roma antica. Doar femeile participau la rituri. Festivalul ei anual avea loc in Decebrie. La casa magistratului Pontifex Maximus, sotia acestuia conducea ritualuri secrete unde barbatii nu aveau voie.
  • Cailleach Bheur (mitologia celtica): In Scotia este numita Beira, Regina Iernii. Este baba-cloanta, aspectul Zeitei Triple. Ea conduce zilele intunecate intre Samhain si Beltaine. Apare cand pamantul moare si aduce furtuni. Este o baba cu un ochi, dinti stricati si par nebun.
  • Demeter (mitologia greaca): Prin fiica ei Persefona, Demeter este legata de schimbarea sezoanelor. Este legata si de imaginea Mamei Intunecate.
  • Dionysus (mitologia greaca): Un festival numita Brumalia era tinut in onoarea zeului vinului in luna Decembrie. Vinul este fermentat. Evenimentul a devenit atat de popular incat romanii l-au adoptat in celebrarea lui Bacchus.

  • Frau Holle (mitologia nordica): Frau Holle apare in multe forme diferite in mitologia scandinava si in legende. Este asociata cu plantele mereu verzi din sezonul Yule, dar si cu zapada.
  • Frigga (mitologia nordica): Frigga isi onoreaza fiul, Baldur sau Baldr, incercand sa-l readuca la viata din lumea de apoi. Ea declara ca vascul sa fie privita ca planta a iubirii, nu a mortii.
  • Hodr (mitologia nordica): Hodr, cateodata numit Hod, a fost fratele geaman al lui Baldur. El este zeul intunericului si iernii in mitologia nordica. Apare ca orb in poemele nordice. Cand isi ucide fratele din greseala, firul evenimentelor declansate duc la Ragnarok, batalia finala
  • Regele Sfant si Regele Stejar (mitologia britanica/celtica): Regele Sfant este o figura din mitologia si folclorul insulelor britanice. Este similar Omului Verde, un arhetip al padurii. La pagani, el se lupta cu Regele Stejar pentru suprematia anului
  • Horus (mitologia egipteana): Horus era una dintre cele mai importante zeitati in Egiptul antic. El era zeul soarelui la vechii egipteni. Rasarea si apunea in fiecare zi, asociat cu Nut, zeul soarelui si apoi cu Ra, zeul solar.
  • La Befana (mitologia italiana): Acest caracter italian seamana cu Sf. Nicolae, zburand si aducand cadouri. O batranica pe matura.
  • Lordul Batjocurii (mitologia britanica): Numirea unui astfel de conducator isi are radacinile in antichitate. El prezideaza activitatile festivalului. Are un statut social josnic de obicei. In unele parti ale Angliei se suprapune cu Festivalul Nebunilor, iar Lordul este aici Nebunul.
  • Mithras (mitologia romana): Mithras era celebrat ca parte a religiei de mistere din Roma antica. Era un zeu al soarelui, nascut la Solstitiul de Iarna. El murea si invia primavara
  • Odin (mitologia nordica): In unele legende, Odin ofera daruri de Yuletide. El calatoreste pe un cal magic in ceruri. Aceasta legenda este posibil sa se fi combinat cu cea a lui Mos Craciun modern.
  • Saturn (mitologia romana): In fiecare decembrie, romanii sarbatoreau o saptamana intreaga. Saturnalia era o sarbatoare in cinstea zeului agriculturii. Rolurile se inversau, sclavii deveneau stapani. De aici isi trage originea Lordul Batjocurii.
  • Femeia-Paianjen (mitologia indienilor hopi): Soyal este festivalul hopi al Solstitiului de Iarna. El o celebreaza pe Femeia-Paianjen si pe Fecioara-Soim. Este victoria soarelui impotriva intunericului iernii.