Tarile de Jos este denumirea istorica generala pentru Olanda si teritoriile dependente. Aceste teritorii sunt foste colonii, insule din Marea Caraibilor precum Bonaire, Curacao, Saba, Sint Eustatius, Sint Maarten. Folclorul Tarilor de Jos sufera mari modificari dupa crestinizare.
Mitologia in Olanda si Tarile de Jos
Mitologia Olandei de astazi, Belgia si Luxemburg are radacinile in mitologia pre-crestina, in culturile galo-romana si germanica. Acestea au precedat crestinizarea de sub franci in Evul Mediu.
In timpul Imperiului Roman si in Evul Mediu timpuriu, Tarile de Jos cuprindeau: triburi germanice la nord de Rin, franci, triburile galeze ale belgilor la sud de Rin.
Vechea mitologia olandeza se refera la miturile spuse in vechea olandeza, mituri vechi, parte din mostenirea romana si germanica.
Traditiile pre-crestine se refereau la venerarea copacilor (stejar), izvoarelor si padurilor. Sursele care relateaza despre reconstruirea vechilor traditii includ scrierile misionarilor anglo-saxoni, povesti medievale, folclor regional si legende moderne.
Traditiile pre-crestine fac parte din vechea mitologie germanica. Cele mai multe nume de zei si zeite din aceasta regiune provin din folclorul triburilor locale, in special in nord. Multe dintre zeitati sunt la fel ca cele ale germanicilor din est: Wodan este numele olandez pentru Odin, zeul razboiului si conducatorul Vanatorii Salbatice. Odin mai era numit Gait cand aparea alaturi de cainii sai sau Derk cu porcul sau mistret, Henske alaturi de calul sau stralucitor. Donar este Thor, zeul tunetului.
In olandeza, zilele saptamanii sunt numite dupa zeii germanici, un obicei derivat din practica romana:
- maandag (Luni) numita dupa Mani
- dinsdag (Marti) numita dupa zeul Tyr
- woensdag (Miercuri) numita dupa Wodan (Odin)
- donderdag (Joi) dupa Donar (Thor)
- vrijdag (Vineri) dupa zeita Frija
Alte zeitati antice sunt druidice, celtice si galo-romane, in special in sud, prin Flandra:
- Erecura, zeita pamantului,
- Gontia in Belgia, o zeita locala,
- Rosmerta, zeita fertilitatii
- alte zeitati mentionate de Sfantul Eligius in Flandra (echivalente cu Jupiter, Neptun, Orcus, Diana si Minerva).
Alte zeitati erau regionale:
- Arduinna era zeita celtica a padurii,
- Nehalennia era zeita calatorilor in Zeeland
- Vagdavercustis era o zeita antica la batavieni, langa Cologne
- Tanfana era o zeita misterioasa din secolul I
Alte fiinte supranaturale din mitologia olandeza
Cuvintele olandeze “witte wieven” si “wittewijven” inseamna in dialect “femeia alba”. Acestea erau spirite ale femeilor ce murisera din dragoste dupa ce barbatii lor le inselasera. Traiau in ceturi si apareau noaptea. Ele atacau barbatii necredinciosi si ii pierdeau in ceata.
Spiritele naturii erau zeitati sau fiinte supranaturale din mitologie care au fost refolosite in Evul Mediu. Olandezii, ca alte triburi germanice, credeau in elfi (Alven) si fecioare ale muschiului – spirite ale copacilor.
Kabouter era numele pentru kobolzi, un fel de gnomi (pitici), spirite casnice ale gospodariilor si spirite ale pamantului ce traiau sub pamant.
Eroi mitologici in folclorul olandez al Tarilor de Jos
Primii eroi epici, regi si lideri, conducatori ai Tarilor de Jos, acei eroi considerati mitologici, legendari, in sensul de fiinte supranaturale sau eroi civilizatori, fondatori, sunt:
- Tuisto stramosul mitic al triburilor germanice
- Mannus stramosul unor triburi, fiul lui Tuisto
- Ing, fiul lui Mannus, fondatorul tribului ingaevones
- Istaev, fiul lui Mannus, fondator al tribului cu acelasi nume
- Redbad, regele frisienilor
- Folcwald, eroul triburilor frisiene
- Merovech, legendarul fondator al dinastiei merovingiene
Pentru vechii olandezi erau considerate magice si sacre padurile, stejarii, izvoarele. Ele aveau puteri medicinale. Papusile de porumb numite “vetulas” contineau spiritele recoltei in ritualuri. Amulete erau purtate pe cap sau brate pentru protectie si venerarea zeilor.
In mormintele neolitice au fost adunate securi. Probabil tineau de zeul Thor. Fermierii tineau aceste securi in case pentru a se apara impotriva fulgerului.
Dupa crestinizare au aparut relatarile misionarilor. Apar mai multe informatii in secolul al XII-lea despre elfi-spirite ce il sustineau pe imparatul crestin Charlemagne. Vechea mitologie si-a pierdut cu timpul puterile. Femeile-albe au devenit fantome ce bantuie locurile sacre. Ele au devenit folclor si legenda. Credintele sacre si practicile au continuat, adesea incorporate in crestinism.
Un poem din secolul al XII-lea, numit Karel ende Elegast (adica Charlemagne si oaspetele elf) vorbeste despre un erou-elf ce ajuta imparatul in padure.
Episcopul Arnold van Hoorn din secolul al XIII-lea noteaza ca unele triburi inca cred in amulete facute din vechi carti (phylacteries).
Biografiile acestor crestini misionari in Olanda sunt si primele noastre dovezi despre credintele pre-crestine din regiune. Sunt relatate mituri si povesti din secolul al VII-lea si al VIII-lea. Crestinii le numeau pagane.
Episcopul Willibrord (658 – 739) ajunge pe o insula numita Fositesland (probabil Helgoland de azi) si gaseste sanctuare si altare inchinate zeului scandinav Fosite, fiul lui Balder si Nanna. Aici exista o fantana sacra si vite sacre.
Episcopul a gasit pe continent luminisuri sacre, poieni, izvoare si fantani. El a distrus o padure sacra si a rebotezat fantanile, insa numele au ramas. Credinta era asa inradacinata in oameni incat regele l-a indepartat pe misionar.
Alt misionar, Boniface, a gasit templele reconstruite, zeii la putere. Paganii n-au fost prea impresionati de crestinism. Sfantul Eligius, un alt misionar, predica chiar impotriva magicienilor, vrajitorilor si altora. Le spune sa nu practice divinatia, vrajitoria, sa nu lucreze dupa fazele lunii, sa nu-si faca fetisuri sau papusi ale porumbului, sa nu lase de mancare elfilor casei, sa nu lase daruri de Anul Nou, sa nu indeplineasca rituri de solstitiu. Misionarul le interzicea sa danseze sau sa cante cu diavolul, sa invoce nume de demoni, sa nu stea la rascruci, sa nu se inchine pietrelor, copacilor si izvoarelor, si nici sa poarte amulete sau sa ghiceasca.
Folclorul in Tarile de Jos
In 1918, William Elliot Griffis a tradus povestile olandeze. Printre ele, Legenda Pantofolui de Lemn incepe cu fragmente de mitologie druidica. Este vorba despre zane ce se transforma in radacini si frunze, devenind copaci. Asa apar fecioarele muschiului, zane ale padurii si copacilor.
Vechii olandezi il adorau pe Wodan (ca zeu al soarelui). Holland, numele pentru Olanda, vine de la Holt Land, “Pamantul cu Multi Copaci”. Se spunea ca pamanturile erau acoperite de paduri imense. Pentru 1000 ani oamenii au trait in copaci. Apoi au devenit agricultori. Copacii tineau pamantul in viata, altfel se scufunda si disparea sub ape.
Eik, numele pentru stejar, a devenit foarte popular, mai ales astazi. Stejarul era sacru, iar elfii si natura ajutau oamenii in acele vremuri indepartate.
Unele legende vorbesc despre formarea reliefului. Altele vorbesc despre batalii intre Donar, zeul tunetului si gigantii iernii. Sau lupta cu Midgaardslang, un monstru sarpe gigantic. In urma bataliei apar dealuri, lacuri si alte repere. Olanda este plina de dealuri ale zeilor, paduri ale elfilor, gnomilor si alte fiinte supranaturale.
Un vechi cantec din secolul al XIII-lea vorbeste despre primul “barba albastra”. Continand elemente mitice ale legendelor germanice. Exista cantece si despre spirite ale apei ce ademenesc oamenii.
Alte cantece populare sunt: Pasarea Alba-ca-Zapada, Colindul de Craciun Fivelgoer, Cine va merge cu mine la Wieringen, In Olanda e o casa.
In Evul Mediu apar povesti despre orase inundate si mare. Probabil sunt legate de vechi inundatii in Olanda. De la marele potop din 1421 vine legenda Kinderdijk, despre un copil si o pisica care au supravietuit intr-un leagan potopului dupa ce orasul fusese inundat.
O alta legenda arata un clopot ce iese dintr-un lac. Se spune cail poti auzi cateodata.
Legenda calatoriei Sfantului Brandan este o odisee crestinizata despre un calugar din secolul al XII-lea. El intalneste oameni cu capete de porci, caini, pesti uriasi si alti monstri.
Walewein este povestea lui Gawain, cavalerul regelui Arthur. Apar si Lancelot, Percival si Graalul in traduceri.
Fratii Grimm culeg din Olanda povestea lui Karl Katz, un fel de versiune a Rip Van Winkle. Apar si alte povesti despre sirene, printese, fabule cu pisici, Printul Cap-de-Spin si Alba-ca-Zapada, mistretul de aur, Regele Ghetii si nepoata sa, elfi, gnomi si clopote, o femeie cu 365 copii, giganti, Mos Craciun si Pete cel Negru, goblini si altii.
Fiinte legendare si eroi
- Arumer Zwarte Hoop (Gasca Neagra Arumer ), un grup select de razboinici, condusi de Grutte Pier
- Beatrijs – o calugarita salvata de Fecioara Maria
- Brandaen – un calugar ce pleaca intr-o calatorie epica pe mare timp de 9 ani, pedepsit de un inger
- Dulle Griet (Mad Meg) – legendara femeie nebuna
- Ducesa Marie de Brabant, Genevieve de Brabant
- Olandezul Zburator – un pirat si nava sa fantoma ce era blestemata sa bantuie la nesfarsit apele. Originea legendei este engleza, iar modelul era capitanul Bernard Fokke.
- Jan van Hunks – un pirat olandez al carui suflet a fost luat de diavol dupa ce l-a invins intr-un concurs de fumat pipa pe Piscul Diavolului in Africa de Sud. Cand apare un nor se crede ca cei doi joaca iar.
- Kobus van der Schlossen, un personaj asemanator lui Robin Hood
- Doamna din Stavoren – o legenda a marii
- Dorus Rijkers, un navigator legendar, capitan si salvatorul a 500 de oameni pe mare
- Lohengrin – fiul lui Parzival (Percival), in legenda lui Arthur
- Pier Gerlofs Donia “Grutte Pier” – un pirat frisian si luptator pentru libertate, foarte inalt si cu o sabie imensa
- Sinterklaas (Sfantul Nicolae in olandeza)
Creaturi legandare si fiinte mitologice
-
- Antigonus – gigant
- Elegast (in olandeza “Regele Elfilor”) – il ajuta pe Charlemagne, poate adormi magic oamenii, poate deschide usi si incuietori, are ierburi magice, vorbeste cu animalele.
- Boeman – Omul Negru, bau-bau din Olanda
- Dwarfi – creaturi pitice de sub pamant
- Gnomi – fiinte asemanatoare dwarfilor pitici ce le spun kobolzilor ce sa faca
- Goblini – un fel de elfi mai scunzi
- Kobolzi – (nume olandez pentru gnomi) muncitori scunzi, puternici. Ei construiec primele clopote.
- Klaas Vaak versiune olandeza pentru Sandman
- Tinta – un demon al noptii la granita Belgiei cu Flandra
- Mara – din legende scandinave, cauza cosmarurilor
- Fecioarele Muschiului, spirite ale padurii
- Cosmaruri – femei goblin ce se transforma in iepe malefice
- Staalkaar, elfi care locuiesc in grajdurile animalelor
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Pingback: Top 6 armate legendare de mercenari in istorie | Mythologica.ro