Mitologia aborigenilor din Australia

Fiecare mit spune adevaruri importante despre peisajul inconjurator si cum s-a format el. Spre exemplu, la djabugay, fiinta mitica Damarri s-a transformat intr-un lant de munti si priveste cerul. Triburile australiene au impanzit pamantul, efectiv reinventand si explicandu-si astfel intreaga topografie prin nuante culturale si intelesuri profunde, imputernicindu-si progeniturile cu intelpciunea acumulata si cunostintele stramosilor aborigeni pana la timpurile imemoriale.

O harta mitica a Australiei ar arata mii de caractere, variind in importanta, dar toate conectate cu pamantul. Unele au iesit la suprafata doar in anumite zone, altele au migrat. Unele si-au schimbat forma, schimbandu-se din sau in fiinte umane sau specii naturale sau in elemente ale naturii precum stancile si pietrele, dar toate au lasat in urma ceva din esenta lor spirituala in locurile in care au inceput povestile.

Mitologiile aborigenilor australieni au fost caracterizate ca fragmente din catehism, manual liturgic, istorie a civilizatiei, carte de geografie, dar si de cosmografie.

Mitologia aborigenilor: diversitate intr-un singur continent

In prezent exista 900 grupuri distincte aborigene in Australia. Fiecare grup este diferit prin nume si limbaj sau dialect. Fiecare limbaj a fost folosit pentru miturile originale.

Este foarte greu de inteles si apreciat aceasta mitologie vasta datorita multitudinii de grupuri, limbaje, credinte si practici ce sunt foarte diferite si se dezvolta continuu. Deasemenea, ele se amesteca pe intregul continent.

Mitologia aborigenilor este o perspectiva asupra cosmosului. Ea ne descrie calatoriile fiintelor ancestrale, ale stramosilor, adesea animale gigantice sau oameni. Aceste calatorii sunt intr-un timp foarte indepartat cand pamantul inca nu era creat pe de-a intregul. Munti, rauri, animale si plante, alte resurse culturale si naturale au venit in existenta ca un rezultat al evenimentelor ce au avut loc in timpul calatoriilor din Timpul Visului. Existenta de astazi in acest loc este vazuta de multi indigeni ca o confirmare a acestor credinte.

Rutele Fiintelor Creatoare in timpul calatoriilor din Timpul Visului pe pamant si mare leaga numeroase situri sacre ca o panza de paianjen. Urmele viselor se intind pe mii de kilometri de la desert pana la coasta si pot fi impartasite de cei care le intalnesc.

Aceste mituri inca sunt crezute de popoarele indigene ca o importanta functie sociala. Ele justifica ordinea vietii zilnice. Miturile dau forma ideilor oamenilor si influenteaza compartamentul. Asemenea scenarii incorporeaza adesea evenimente istorice mitologice pentru a servi scopurilor societatii care se schimba rapid spre modernism.

Legea aborigenilor este derivata de la stramosii din Vis si este transmisa din generatie in generatie pe o linie continua. In timp ce titlurile oamenilor normali vin si pleaca, relatia intre fundamentul visului si peisaj ramane de baza si este eterna. Locurile si oamenii devin mai puternice atunci cand relatia de identitate este cu Visul si stramosii. Aceasta este o identitate a spiritului, nu a mateirie. Visul si Visarea exista inaintea existentei si persista, in timp ce omul este temporar.

In general, conceptele aborigenilor australieni difera mult fata de cele ale lumii occidentale. Atat valorile cat si identitatea au alta relevanta aici. Aborigenii invata din povestile lor ca o societate nu trebuie sa fie concentrata pe oameni, cat pe pamant, altfel ei isi uita sursa si scopul. Daca nu le este reamintit constant ca sunt legati si interconectati cu restul creatiei, indivizii sunt doar o parte din timp si generatiile trecute si viitoare trebuie si ele incluse in perceptia asupra scopului vietii.

Oamenii vin si pleaca, dar Pamantul si Povestile raman. Aceasta este o intelepciune ce necesita o viata de ascultat, observat si experimentat. Exista o intelegere profunda a naturii umane si a mediului inconjurator. Locurile au “sentimente” ce nu pot fi descrise in termeni fizici. Aceste sentimente rezoneaza prin corpurile oamenilor.

Mituri ale creatiei

Unul dintre cele mai importante mituri si concepte ale aborigenilor australieni este Sarpele Curcubeu. Foarte multe grupuri de pe intregul cuprins al Australiei impartasesc aceeasi viziune comuna despre mitul unui sarpe, adesea deosebit de puternic, creativ si periculos. Un sarpe de marimi colosale asociat indeaproape cu ploaia, curcubeul, raurile.

Sarpele Curcubeu este un mit comun si recurent. El poarta diferite nume in functie de zona: Kanmare (Queensland); Andrenjinyi si Takkan sau Targan, Kurreah (New South Wales); Wawi, Neitee si Yeutta,, Myndie (Victoria); Bunyip (Western Victoria); Arkaroo (South Australia); Wogal (Western Australia); Wanamangura si Kajura, Numereji (Northern Territory).

Se crede ca acest sarpe gigant stapaneste adancurile si adapatorile, la fel ca si caile raurilor, descendente ale Caii Lactee. El se arata oamenilor din aceasta lume ca un curcubeu si se misca prin apa si ploaie, formand peisajele, dand nume si cantand locurilor, inghitind si uneori innecand oamenii, intarindu-le cunostintele despre aducerea ploii si puterile vindecarii, imbolnavindu-i pe altii sau aducandu-le moartea.

Capitanul Cook

Lingvisti si antropologi au formulat si documentat un alt mit comun aborigenilor din Australia. Predecesorii vorbeau de intalniri cu o fiinta mitica venita de peste mari, aducand colonizarea, oferind daruri sau facandu-le rau.

Acest caracter mitic este adesea numit “Capitanul Cook”, descris ca si englez ce instaureaza ocupatia in Australia. Majoritatea miturilor sunt amintiri orale ale intalnirilor cu locotenentul James Cook care a navigat prima oara si a cartografiat Australia in 1770.

Capitanul Cook este simbolul dezastrului iminent, un vestitor al raului. El ajunge in Australia pe o nava mare si se intoarce de unde a plecat.

Timpul Visului si VIsarea

Dincolo de toate aceste elemente mitologice, cel mai important, vital pentru intelegerea spiritualitatii aborigenilor australieni este Visul. Nici in crestinism nu intalnim aceasta unitate a gandului, credintei si expresiei. Inca neegalata, aceasta credinta spune ca vietile, gandurile si cultura sunt mereu si sub influenta directa a Visarii lor. Nu exista nicio distinctie intre lucrurile spirituale, ideale si mentale pe de o parte si cele materiale pe de alta. Nu exista granita intre sacru si profan. Tot ce are viata este sacru, toate comportamentele au implicatie morala si toate intelesurile vietii se ridica din omniprezenta Visare.

Limita dintre natural si supranatural dispare. Asta inseamna ca toata natura este codata si incarcata cu sacralitate. Sacrul se afla peste tot in lumea fizica, in peisaj, in fiinte. Miturile si urmele lor sunt vizibile pretutindeni. Fiecare trasatura a peisajului are povestea lui bine definita.

Filosofia este ca viata este buna si binevoitoare, dar in timpul calatoriei exista numeroase suferinte pe care fiecare individ trebuie sa le inteleaga si sa le indure ca sa se maturizeze. Acesta este mesajul repetat in mituri. Aceasta este filosofia ce le da sens si scop vietii.

De la lacurile sarate pana la regiunea desertica a Australiei miturile isi spun povestea. Unele vorbesc despre o forma mitica a constientului, in care evenimentele si ordinea lor au loc prin structurile sociale predeterminate si prin cantece ce tin de mitologia superumana.

Visarea ofera o autoritate morala in afara vointei individului si a creatiei umane. Visarea ordoneaza universul si aliniaza evenimentele.