Istoria Romanilor si Istoria Romaniei par a fi uitat lantul manifestarilor colective care au adus liberate si drepturi cetatenilor ei. De la revolutii la revolte, de la rascoale taranesti la greve muncitoresti, proteste studentesti. Pentru drepturi si libertati fundamentale, pentru dreptul la munca, dreptul la vot, dreptul la libera exprimare – drepturile omului modern.
Istoria revolutiilor in Romania
Stramosii, dar si contemporanii nostri, au luptat si lupta in continuare pentru asta. S-a iesit in strada impotriva regimului comunist, s-a iesit in strada pentru a proteja resursele nationale sau pentru a schimba guverne. Unele revolutii au fost inspirate din exteriori, altele au fost spontane, rezultatul unor tragedii, abuzuri, acte de cruzime nationale sau locale.
Istoria Romanilor si Istoria Romaniei au uitat si omit pasaje importante din aceasta istorie unitara, din istoria noastra. Romanii au avut momentele lor revolutionare, romanii au pornit revolte, le-au condus si au castigat ce si-au propus pentru ei si pentru viitorul lor. Vom aminti aici despre cele mai mari revolutii impotriva sistemului si despre cele care au fost trecute sub tacere. Asa s-a scris Istoria revolutiilor in Romania.
Rascoala de la Bobalna – 1437-1438
Cunoscuta drept cea mai mare rascoala taraneasca a romanilor din Transilvania, aceasta a inceput din cauza impunerii “zeciuielii”. Pe dealul Bobalna se strange cea mai mare oaste de tarani care impune voievodului Ladislau “Starea ungurilor si a romanilor”. Cuceresc cetatea Aiudului si li se alatura in rascoala si orasul Cluj. Sunt invinsi in cele din urma de armata, dar isi cuceresc libertatile si incep un razboi ce va elibera Transilvania de sub jugul austro-ungar.
Razboiul taranesc condus de Gheorghe Doja din 1514
Profund antifeudala, poate cea mai mare din rascoalele taranesti de pe teritoriul Romaniei, pe fondul cresterii puterii Imperiului Otoman, se ridica impotriva nobilimii feudale taranimea impiedicata la stramutare, plebea din orase, muncitorii din minele de sare.
Condusii de fratii Doja taranii se organizeaza in cete pentru a porni in Cruciada impotriva turcilor caci le fusesera promise drepturi si libertati. De vreme ce nobilimea s-a opus din nou, s-au rasculat cu totii. Dupa ce si-au pus la punct platforma-program. Armatele taranilor cuceresc targuri si cetati in Mures unde li se alatura orasenimea si mica nobilime, poarta doua victorii la Cenad si Nadlac si asediaza cetatea Timisoarei unde se refugiase nobilimea.
Fara interventia armatei regale ungare cine stie ce s-ar fi intamplat? Rascoala a fost distrusa, iar Gheorghe Doja executat in cel mai bicisnic mod pe un tron incins in foc. Aceasta rascoala slabeste atat de mult Imperiul Austro-Ungar incat pierd batalia de la Mohacs cu Imperiul Otoman. O rascoala care a schimbat harta Europei.
Cu cat oprimarea va fi mai aspra, cu atat rascoala va fi mai intensa. Daca jugul va fi strans, poporul va dori eliberarea. Trebuie doar sa si-o doreasca suficient de mult.
Rascoala lui Horea, Closca si Crisan din 1784
La aceasta rascoala au participat romani, unguri, sasi, mineri, mestesugari, iata ca avem si prima rascoala cu adevarat national-taraneasca. O rascoala a varsarii de sange, a iobagilor saraci si lipsiti, o rascoala de doua luni, dar un strigat al libertatii.
Un targ saptamanal din Hunedoara a dat vestea revoltei care a “ars” sufletele iobagilor. Tara Zarandului, Tara Hategului, imprejurimile Aradului, Maramuresului si Sibiului au fost cuprinse de revolte. Nobili si preoti unguri sunt executati, curti nobiliare distruse. Rascoala se termina prin tradare. Horia si Closca mor trasi pe roata. Iobagii sunt obligati sa priveasca paziti de armata. Trupurile le sunt rupte in bucati si puse in teapa pentru a impiedica alte revolte. Rascoala atinge ecouri impresionante in strainatate. Revolta mocneste in continuare in sufletele motilor.
Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821
Dintr-un sat gorjean, revolutia pandurilor lui Tudor a cuprins tot sudul, redand spiritului national dorinta de unire si punand capat domniilor fanariote.
Libertate, independeta, unitate – idealuri profunde inspirate de Revolutia americana de la 1783 si de Revolutia franceza de la 1789 au fost deziderate unice ale oamenilor condusi de Tudor. Se dorea in mod absolut inlocuirea clasei politice bazata pe religie cu autoritatea legii. Sarbii si grecii luptau pentru independenta, bulgarii si albanezii la fel.
Bun comandant si lider militar, inspirat poate de operele Scolii Ardelene, Tudor Vladimirescu publica “Cererile norodului romanesc” – document unic ce va deveni principalul agent activ pentru viitoarea constitutie. Fortifica intreaga Oltenie si manastirile de aici, aduna marea armata formata in cea mai mare parte din tarani. E prima revolutie condusa “militareste” de oameni de arme, prima revolutie strategica cu puncte intarite, armate de panduri si arnauti si un comandant militar pe masura. Colaborand cu Eteria si cu boierii din capitala precum Gheorghe Ghica si Barbu Vacarescu, Tudor intra victorios in Bucuresti in fruntea a 16.000 de ostasi.
Chiar daca Tudor e executat si oastea si guvernul revolutionar din Craiova se dezorganizeaza, ecourile revolutiei pe plan intern si international sunt imense. Tudor, din moarte, le da mana fratilor moldoveni si celor transilvaneni care nu-l vor uitat.
Revolutia Romana de la 1848
Fara implicarea maselor o revolutie moare incet. Dar fara toate starile societatii ea e menita pieirii. In Moldova se afirma marile personalitati precum Alexandru Ioan Cuza, C. Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Al. Russo, Mihail Kogalniceanu. In Tara Romaneasca, la Craiova Gheorghe Magheru, Nicolae Balcescu si Costache Romanescu instituie primul guvern revolutionari.
La 13 septembrie 1848 are loc batalia de la Dealul Spirii unde pompierii din Bucuresti apara eroic capital, iar in noiembrie populatia Craiovei alaturi de satenii din imprejurimi apara orasul cu arme rudimentare impotriva ostirii turce.
Si in Transilvania, avocatul Avram Iancu ridica tara si castiga doua batalii importante impotriva maghiarilor. Alexandru Papiu Ilarian, Ioan Axente Sever, Simion Barnutiu, Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, Eftimie Murgu, Andrei Saguna sunt prezenti la marea adunare de la Blaj. Lideri revolutionari din Tara Romaneasca risca totul pentru a fi prezenti la Blaj, in ciuda autoritatilor.
Sacrificii immense pentru un singur cuvant: Unire.
Rascoala taraneasca de la 1907
Aceasta rascoala incepe in Botosani si cuprinde rapid toata tara. Oprimata de govern cu forta, multi tarani sunt ucisi. In 1988, 1989 si 1900 au loc alte rascoale premergatoare. Boierii, coroana si manastirile detineau cea mai mare parte din pamanturi. Taranii rabdau de foame, erau inselati, furati de arendasi, obligati sa munceasca si sa se imprumute. Taranii erau subjugati si exploatati.
Armata mobilizata impotriva taranilor atingea cifra de 140.000. Peste 9.000 de tarani, 11.000 dupa alte surse au fost secerati. In Oltenia a fost folosita chiar si artileria impotriva lor, sate intregi fiind rase de pe suprafata pamantului.
Guvernul a fost inlocuit, Occidentul a ripostat dur la represiunea armatei. Dramele taranilor trec apoi in literatura si picture. Din mizerie si saracie s-au ridicat taranii romani.
Greva generala din Romania din 1920 – greve muncitoresti si minerii
400.000 de salariati din industrie si transporturi incep prima greva generala a muncitorilor romani. In 1920 erau 50-60 de greve pe zi. Cereau sindicate libere si abolirea cenzurii.
LIn martie 1919 trei uzine din Lupeni incep greva. Curand greva reizbucneste si cuprinde majoritatea intreprinderilor din zona Petrila si Petrosani si in scurt timp toata Valea Jiului.
Intre 25 mai – 16 iunie 1919, are loc greva CFR-istilor de la atelierele CFR din Bucuresti. Altii CFR-isti se alatura grevei, la Ploiesti, Campina, Pitesti, Craiova, Turnu Severin, Timisoara, Constanta, Buzau, Braila, Galati, Pascani, Iasi. Aceasta actiune reuseste sa stranga in lupta peste 20.000 de muncitori si reprezinta prima greva generala de proportii din Romania. CFR-isti obtin sporuri salaraiale, indemnizatii anuale pentru locuinte si ziua de lucru de 8 ore.
Miscarile studentsti din Bucuresti din 1956
In plin regim comunist, urmand miscarile studentesti din Polonia si Ungaria, cele mai active centre au fost Timisoara, Cluj, Bucuresti, Iasi si Târgu Mures. Incep protestele in facultati si chiar in licee.
Un grup clandestin organizeaza manifestatia din 5 noiembrie 1956 punand toate facultatile in alerta. Un post radio “Romania viitoare. Vocea rezistentei” incepe sa emita revendicarile studentilor.
In contextul arestarii a peste 2.000 de studenti in Timisoara, in contextul intrarii armatei sovietice in Ungaria si reprimarii violente a revolutiei, in contextul ocuparii Pietei Universitatii de armata, studentii vin in Piata la ora stabilita.
Arestari, condamnari, puscarie, torturi, exmatriculari. Studentii au continuat. In noaptea de ajun de Craciun 1968 studentii ies iar in strada. Sunt catalogati rapid de catre partid drept “golani” si sunt persecutati. Golanii erau insa perfect organizati in Bucuresti, intelegeau ideea unei schimbari, nu doar protestul in sine. Stiau ca nu vor primi sprijin din exterior, dar au fost mereu deschisi dialogului. Li s-au pus arme in fata, au fost dati afara, carierele le-au fost ruinate, la fel si viitorul si familia. Dar au continuat.
E suficient sa ne citim istoria. Si istoria asta e singura care vreau sa se repete. Din ea putem invata sa ne cerem drepturile, sa luptam cu pana si stiloul, sa intelegem, sa crestem, sa ne schimbam societatea. E suficient sa te uiti in urma si vei avea sute de exemple. Nu cele vechi, ci acestea contemporane noua. Mai putem vorbi de disidentii anticomunisti inchisi pentru idealurile lor, de studentii care au murit in Piata la revolutie si de atatia altii care au murit pentru aceleasi drepturi pe care le cerem si noi astazi.
Ei n-au cedat, ei nu s-au retras, ei au avut constiinta. Ei au schimbat Romania! Ei au scris Istoria revolutiilor in Romania.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Pingback: Tineriada, mitul poporului roman - Mythologica.ro
Pingback: Mituri despre Revolutia din 1989 - Mythologica.ro
5
5
Pingback: Poreclele domnitorilor si voievozilor romani: calugari, ologi si draci | Mythologica.ro