ITALIA ROMANA – DE LA NASTEREA CETATII LA INCEPUTUL SECOLULUI AL III-LEA I.E.N.
Roma, cea care va realiza prima unificare a unei parti din spatiul european, prinde contur intr-o Peninsula ltalica care, la randul ei, nu este în secolul al Vlll-lea decat un puzzle heteroclit de popoare supuse influentei grecesti si feniciene in Sicilia si in Italia meridionala. Din acest mozaic se nasc etruscii, instalati in Toscana, aliati cu cartaginezii împotriva grecilor si purtatori ai unei civilizatii originale. Organizati în cetati-state conduse mai intai de regi, apoi de o aristocratie a marilor proprietari, si-au construit o cultura in care influenta greaca se amesteca cu vechea zestre mediteraneana si cu elemente imprumutate din Orient.
Nasterea Romei, in centrul campiei Latium, devine obiectul unei legende care o atribuie lui Romulus si fratelui sau geaman Remus, hraniti de o lupoaica, acesta din urma fiind eliminat de Romulus dupa o cearta dintre cei doi. Istoricii au corectat mitul fondarii Romei: Roma a fost fondata, se pare, in secolul al VI-lea de catre etrusci, care i-au transmis civilizatia. La sfarsitul secolului al VI-lea, infrangerile etruscilor in fata grecilor permit romanilor sa-i alunge pe regi si sa proclame Republica, supusii de atunci aristocratiei patricienilor care domina plebea.
Asezata in defensiva în raport cu puternicii ei vecini care o ameninta, Roma trebuie sa mai si rezolve conflictul care-i opune pe patricieni plebeilor. Dupa retragerea lor pe Aventin, acestia din urma obtin cedarea de drepturi politice care sterg, putin cate putin, distinctiile initiale în favoarea unora noi, care-i vor opune pe bogati (nobilitas) saracilor.
Dupa ce a organizat, în secolul al lV-lea, excelenta armata a carei unitate de baza este legiunea, Roma cucereste Italia în secolul al XI-lea. Ea isi desavarseste atunci organizarea guvernarii sale fondata pe adunarile de cetateni, Comisiile, o ierarhie de magistrati alesi si un Senat care asigura continuitatea Republicii si din care fac parte reprezentantii marilor familii. Italia cucerita este administrata de prefecti insa locuitorii sai aveau drepturi civice mai restranse decat cetatenii capitalei.
Desi grecii au stiut sa creeze între ei o adevarata unitate de civilizatie, ei s-au dovedit incapabili de a iesi din cadrul politic al cetatii si de a opune, în consecinta, o rezistenta durabila puterilor organizate care se gaseau la periferia Eladei. Imperiul lui Alexandru a avut o existenta prea scurta pentru a procura lumii grecesti unitatea politica ce i-ar fi permis sa supravietuiasca marilor framantari ale secolului al IV-lea si niciuna din marile monarhii fondate de succesorii cuceritorului macedonean nu a stiut sa-si impuna hegemonia rivalelor sale, ceea ce a permis romanilor sa le cucereasca una dupa alta.
Cititi mai multe despre:
Divinatia si astrologia in Roma antica
Educatia si sclavia in Roma antica
Religia in Roma antica si Imperiul Roman
Prima tentativa adevarata de unificare aplicata unei fractiuni importante a spatiului european apartine Romei. Cu siguranta, nu toata Europa a fost supusa legii cuceritorilor latini. Germania si imensele spatii situate în estul si nordul Dunarii si al Rinului au scapat aproape in intregime dominatiei acestora. Însa Europa de sud în totalitatea ei, cea de vest si de centru, in special, au fost puternic romanizate. Imperiul, chiar daca va disparea in secolul al V -lea, ca urmare a consecintelor conjugate ale degradarii societatii în interior si a loviturilor date de popoarele barbare, amintirea unei unitati romane si cea a unei pax Romana vor supravietui. El va inspira pana în epoca moderna încercarile de unificare a continentului.
“Cate bogatii si cate splendori pe coasta Campaniei, aceasta capodopera la care natura a contribuit cu tot geniul ei! Mai adaugati campiile fertile, coastele mereu însorite si atat de bine expuse, desisurile lipsite de orice le-ar putea dauna, padurile umbroase, vegetatia variata, muntii de unde coboara atatea adieri de vant, rodnicia semintei, a vinului, a uleiului, turmele ce poarta pretioasa lor lana, taurii plini de forta, lacurile, nenumaratele fluvii si izvoare care o stropesc, marile, porturile, acel pamant care se ofera peste tot comertului si care înainteaza, de la sine putere, spre marea învolburata, grabit sa le d?ruiasc? muritorilor fericirea” – asa isi lauda Pliniu cel Batran tara.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Pingback: Ius osculi in Roma antica: sarutul care condamna la moarte | Mythologica.ro
Pingback: Divinatia si astrologia in Roma antica | Mythologica.ro
Pingback: Saptamana mitologiei romane | Mythologica.ro