Eclipsa este considerata aproape in toata lumea drept un eveniment dramatic pentru ca inseamna disparitia sau acoperirea trecatoare a luminii unui astru. Este un semn de rau augur ce anunta intamplari nefaste; asa stau lucrurile in Egiptul antic, in China si in tarile arabe, desi o asemenea credinta pare sa fie cu greu compatibila cu invatatura Profetului.
Ce este eclipsa de luna si ce simbolizeaza?
In greaca veche termenul semnifica o disparitie, un abandon.
S-ar parea ca doar cambodgienii interpreteaza eclipsa intr-un sens favorabil sau nefavorabil, in functie de felul in care aceasta se produce.
In islam si in ceremoniile budiste exista o serie de prescriptii canonice cu ocazia eclipselor. Se stabileste adesea o legatura intre eclipse si moarte, fiind vorba de moartea astrului respectiv, despre care se spune ca este inghitit de un monstru (acel Rahu hindus sau Kala).
La chinezi, cuvantul eclipsa si cuvantul a manca (chi) sunt exprimate prin acelasi semn grafic: luna este mancata de o broasca raioasa.
Si tot in China antica, dereglarea aceasta cosmica este determinata de o dereglare microcosmica si anume de desfraul imparatilor sau al sotiilor lor. Atunci principiul yang (masculin, lumina) este dominat de principiul yin (feminin, intuneric), In astfel de situatii se cuvine sa se vina in ajutorul astrului aflat in pericol ori disparut – punct de vedere impartasit pe scara larga – restabilindu-se echilibrul cosmic prin refacerea echilibrului pamantesc (asezandu-i, de pilda, pe supusi intr-un careu), se trag atunci sageti spre cer fie impotriva monstrului devorator, fie, cum sugereaza Granet, in semn de ofranda, fie chiar, dupa o traditie mai recenta, dar nu prea convingatoare, impotriva lunii (yin) care eclipseaza soarele (yang).
In general, eclipsa se infatiseaza drept vestitoarea unor perturbari de dimensiunea cataclismelor ce au loc la sfarsitul unui ciclu si necesita o interventie sau un act de compensatie ori penitenta, in vederea venirii unui nou ciclu, cand va avea loc eliberarea astrului inghitit de monstru.
In stravechiul Peru existau patru explicatii pentru eclipse. Ele erau socotite, in orice caz, drept un semn de rau augur. Printre semnele care ar fi anuntat venirea spaniolilor si prabusirea Imperiului Inca se numara si o eclipsa de soare.
Exista astfel mai multe interpretari: dupa o credinta straveche, un monstru, jaguar sau sarpe, inghitea soarele; uneori astrul este bolnav si moare; alteori soarele se ascunde, manios pe oameni; unele traditii vorbesc de implinirea teogamiei – nunta rituala dintre soare si luna.
Cele doua astre se unesc, luna seducandu-l pe soare si dominandu-l, la fel ca in China, unde principiul yin se suprapune peste principiul yang.
Nunta rituala dintre Soare si Luna
Din cand in cand universul ne arata care ne e locul. Acest lucru se intampla si in cazul eclipselor. Luna se ascunde in umbra Pamantului. De obicei, eclipsele de luna apar de doua ori pe an. Intrebarea este de ce ne fascineaza atat de mult. Practic, luna este fascinanta in sine. Ea este responsabila pentru maree, pentru ritmul biologic, astrologii sustin chiar ca ne influenteaza viata mai mult decat ne putem da seama. In plus, folclorul cu si despre varcolaci i-a atribuit puteri nebanuite. Importanta lunii pline a luat capul de afis in literatura, filme si jocuri video.
Poetul Thomas Hardy a scris despre acest fenomen, deasemenea cantareata Bonnie Tyler are un cantec celebru numit “Total Eclipse of the Heart”. Povesti fantastice si nuvele SF au facut deliciul publicului in literatura devenita magica din pricina lunii si a atractiei omenirii fata de ea. Ganditi-va ca principala tinta a NASA a fost Luna – calatoria pe Luna, omul pe Luna.
In mituri si in folclor insa este cea mai vie prezenta. Vechii egipteni credeau ca luna este inghitita pentru o scurta perioada de timp de o scroafa – fiinta mitologica. Alte culturi vedeau luna ca fiind inghitita de diverse animale, un jaguar in folclorul mayas traditional, o broasca cu trei picioare in mitologia chineza. Unele triburi credeau ca un demon inghite luna si ca il pot alunga aruncand cu pietre in el si blestemandu-l.
Poate din cauza faptului ca poate fi vazut fara lentile sau alte aparate speciale eclipsa reprezinta un fenomen atat de grandios. De-a lungul timpului ea a servit drept sursa de inspiratie, dar si de groaza si alarmare. Multi o asociau cu sfarsitul lumii. Poeti, magicieni, societati secrete, psihologi, cu totii au fost interesati de-a lungul vremii de implicarile directe ale acestui fenomen.
Eclipsele de luna in istorie – mituri si legende
Din timpuri imemoriale, eclipsele au fost interpretate in diverse moduri de catre comunitati diferite peste tot in lume, reflectand de multe ori filosofia diferitelor culte religioase din care fac parte. Eclipsele solare si lunare au fost legate, in general, de mari calamitati sau dezastre, cum ar fi epidemiile, seceta, razboaiele etc. Adaugandu-se intre timp si conotatii religioase la aceasta interpretare (zeii sunt maniati, Dumnezeu si-a intors fata de la oameni), grupurile sacerdotale din intreaga lume (preoti egipteni, mayasi, druizi, astrologii chinezi si babilonieni) au inceput sa le urmareasca febril. Ele putea anunta nasterea unui rege sau sfarsitul unei civilizatii.
Eclipsele de soare in Egiptul antic
In Egiptul antic, faraonii se credeau a fi descendenti directe ai soarelui si, prin urmare, reprezentantii pamantesti ai zeului Soare – Ra. In timpul unei eclipse solare, regele se plimba in templul principal al lui Osiris pana ce eclipsa se incheia. Ideea era ca soarele ar trebui sa se miste in continuare pe cer, fara niciun obstacol. Cand soarele devine angajat intr-un proces de eclipsa, reprezentantul sau uman, si anume faraonul trebuie sa faca tot ce putea mai bine in numele sau pentru a asigura miscarea regulata pe cer.
Eclipsele de soare in Roma antica
In Roma antica a fost o practica comuna sa se tipe si sa se strige pe parcursul eclipsei pentru a alunga demonii care umbreau discul lunar. Pentru o lunga perioada de timp chinezii au crezut ca eclipsa aparea cand un caine sau un alt animal salbatic inghitea soarele sau luna. Cu scopul de a alunga aceste animale au folosit clopote. Eclipsa de soare a fost considerata a fi un semn rau.
In timpul eclipselor solare, adeptii religiei shintoiste din Japonia aveau un talisman – o piatra pretioasa pe un colier – a care se aseza pe ramurile unui copac. Stralucirea acestor pietre a fost gandita pentru a compensa cantitatea de lumina pierduta în timpul eclipselor. In unele locuri se aprindeau focuri ca un substitut pentru talisman.
Eschimosii credeau ca eclipsele supun pamantul unor influente rele, si crede în continuare ca esecul lor de a plasa ustensile lor cu susul în jos înaintea zeilor ar aduce boli si dezastru pe pamant. Chiar si astazi femeile eschimos urmeaza acest ritual pe durata eclipsei. La baza acestei convingeri este ideea ca in timpul unei eclipse, soarele sau luna sunt bolnavi pentru o perioada scurta de timp, prin urmare, razele lor aruncate pe ustensile ar putea transmite aceeasi boala eschimosilor.
Oamenii care locuiesc de-a lungul coastei de vest a Africii credeau ca eclipsa se produce din cauza umbrei soarelui care insoteste mereu luna. Asa ca in timpul eclipselor, oamenii se aduna pe strada si striga: “Lasa-l, du-te departe!”
Potrivit indienilor Ojibawas, eclipsa semnifica stingerea lunii sau soarelui pentru un timp. Prin urmare, ei arunca sageti de foc in directia soarelui incercand sa-l reaprinda.
Tribul Todas din Nilgiris cred ca exista un iepure pe luna. Potrivit acestora atunci cand un sarpe inghite luna eclipsa incepe. Ei fac zgomot pentru a alunga sarpele.
Tribul Maoris dîn Bihar si Assam cred ca eclipsa este un semn al victoriei iminente asupra dusmanului lor într-un razboi.
Imaginatia triburilor Munda originari din Bihar si regiunea Bastar din Madhya Pradesh castiga premiul cel mare. Ei cred ca soarele si luna se imprumuta unui demon numit Dhanko. Esecul lor de a rambursa in perioada programata ii invita la inchisoare pe creditorii lor si, prin urmare, soarele si luna dispar de pe cer. Prin urmare, ei isi aduc ustensilele lor, orezul si armele in curte pentru a plati datoria demonului si a elibera astrii.
Fapte reale si superstitii despre eclipsa de luna
Anaxagoras din Clazomenae (nascut in 499 d. Hr) a fost primul care a explicat eclipsa lumii antice. Cele mai vechi inregistrari dateaza de acum 4500 de ani. Au debutat in Egipt, Babilon si China unde au devenit un adevarat instrument de stat prezicand nasteri de imparati. In Mesopotamia astronomia a inflorit si s-au construit observatoare. La fel in vechiul imperiu mayas. In Ugarit (Siria de astazi) si in Nineva (Asiria) au fost obervate primele eclipse de soare. Una dintre cele mai importante a fost cea din 27 ianuarie 632 – in timpul Profetului.
Mult mai tarziu, in 1919, o eclipsa totala de soare demonstra calculele lui Einstein.
Luna si soarele au fost mult timp considerate zei. Civilizatia chineza a crezut ca regele a fost intruparea zeului soare. Omul marunt trebuia sa joace un rol in aceasta mareata drama cosmica.
Hindusii se blocau în casele lor si tineau usile si ferestrele inchise, în scopul de a se proteja de efectele negative ale razelor. Aceasta practica are o origine foarte stiintifica se pare pentru ca pot aparea arsuri pe retina foarte grave din cauza lipsei filtrelor. Astfel, au aparut de-a lungul timpului aceste canoane restrictive. Prin urmare, nu este de mirare ca scripturile antice interzic vederea eclipsei. Acesta este modul in care tabuul a devenit institutionalizat in India.
Teama de necunoscut si nesiguranta i-au facut pe oameni sa creada in serpi malefici si in balauri. In demoni care fura soarele, lupi uriasi care inghit luna, varcolaci si cate si mai cate. Clasa preoteasca a sustinut aceste elemente pentru a-si mentine rangul in societate. Omul obisnuit a cazut usor prada misticismului din cauza lipsei de cunostinte.
In timp ce la un nivel superficial, toate aceste practici pot parea lipsite de sens, o examinare mai aprofundat? ar dezvalui ingeniozitatea lor si motivele care stau la baza. Astfel se explica, de asemenea, de ce ele continua sa fie respectate chiar si astazi. Este timpul sa ne trezim si sa invatam sa facem o distinctie clara intre o superstitie reala si modalitatile aprobate stiintific. In cele din urma, o eclipsa ramane un lucru minunat pe care orice om ar trebui sa o vada macar o data in viata.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
5
Pingback: Eclipsa de Soare – ritualuri si superstitii | Mythologica.ro
Pingback: Saptamana astronomiei: totul despre stele, asteroizi, galaxii, planete, quasari si gauri negre | Mythologica.ro