Dionysos – Bacchus e cunoscut mai ales ca zeul vinului. Divinitate a carui semnificatie este simplificata in mod abuziv cand este considerata numai ca simbol al entuziasmului si al dorintelor amoroase. Complexitatea inepuizabila a personajului Dionysos, tanarul divin sau zeul nascut de doua ori, este atestata de numarul mare de nume care i-au fost date, dintre care, ce-i drept, primele (Cel care delireaza, Frematatorul) trimit la strigatele tumultoase din timpul orgiilor.
Dionysos – Bacchus zeul vinului
Dionysos descinde din Zeus si din Semele, zeita-mama de origine frigiana sau muritoare, fiica a lui Cadmos si a Harmoniei. Dorind sa-si primeasca amantul divin in toata splendoarea lui, Semele a murit fulgerata. Dupa ce a fost scos de Zeus din corpul matern mistuit de fulger, zeul va fi adapostit pana la nastere in coapsa tatalui sau. Aici se poate recunoaste un mit naturist elementar: Pamantul-Mama, fecundat de fulgerul zeului ceresc, da nastere unui tanar zeu a carui esenta se confunda cu viata tasnita din maruntaiele solului…afabulatia dublei nasteri permite, pe de o parte, recuperarea fulgerului care la origine simbolizeaza imbratisarea cerului cu pamantul, iar, pe de alta parte, evidentierea situatiei exceptionale a noului zeu descinzand din Zeus.
Aceasta dubla nastere, care inseamna si o dubla gestatie trimite la schema clasica a initierii: nastere, moarte si renastere. Coapsa lui Jupiter, goala pe dinauntru ca arborele scorburos, adauga simbolic puterilor initiatice ale lui Dionysos forta exceptionala care, tot din punct de vedere simbolic, salasluieste in coapsa tatalui zeilor. El se casatoreste cu Ariadna care era la origine zeita egeeana a vegetatiei, mai ales a arborilor. Numeroase motive dionisiace reprezinta alianta cuplului divin: scena simbolizeaza adesea unirea zeului cu initiatul in misterele sale.
Dionysos – Bacchus zeul vinului – nastere si renastere
Aceasta tema se intalnea pretutindeni, scrie Jean Beaujeu, si era atat de raspandita incat pierdea o buna parte din semnificatia sa: nu deveneai in mod necesar initiat sau adept al acestui cult pentru ca achizitionai sau comandai unui atelier un subiect dionisiac. Totusi, in unele cazuri, iconografia dezvaluie o intentie evidenta si o devotiune reala, ca in celebrul ansamblu de fresce din jurul marii sali de la vila misterelor din Pompei, care reprezinta scenele principala ale unei initieri. Ariadna este infatisata inlantuindu-l pe Dionysos care i se daruie in extaz. Semele si Ariadna, respectiv mama si sotia sa sunt embleme ale mantuirii prin daruirea si dragostea lui Dionysos.
Zeu al vegetatiei, al vitei de vie, al fructelor, al reinnoirii aduse de anotimpuri, Domn al pomului (Plutarh), el este acela care raspandeste cu darnicie bucuria (Hesiod). Geniu al sevei si al tinerelor lastare, Dionysos este de asemenea principiul si stapanul fecunditatii animale si umane. Dealtfel, este denumit Phallen sau Phallenos si procesiunea lui ocupa un loc important in multe din sarbatorile sale. Speciile prolifice ale tapului si taurului intervin frecvent in legenda si cultul sau; tapul si taurul erau victimele sale de predilectie pentru sacrificii provenind dintr-o perioada mai veche. Daca se iau in considerare consecintele sociale si chiar formele cultului sau, se poate spune ca era zeul eliberarii, al suprimarii interdictiilor si tabu-urilor, zeul defularilor si al exuberantei. Esenta purificarii dionisiace spune P. Boyance, consta in a duce la apogeu lucrul de care sufletul trebuie sa se elibereze.
Zeu initiator, calauza a sufletelor si eliberator al infernului
Pentru ca a scos-o din Infern pe mama sa, Semele, fulgerata de Zeus, si a adus-o in salasul Nemuritorilor, Dionysos – Bacchus zeul vinului era considerat si ca un eliberator al infernului, zeu htonian, initiator si calauza a sufletelor. Aristotel a descris sub numele de Iakhos un Dionysos infernal, care conduce dansurile initiatilor, dansuri ale mortilor pe campiile subterane ale infernului. Rolul sau in ceremoniile de la Eleusis arata insa ca aceasta trecere prin adancurile pamantului semnifica o faza de germinatie si este o garantie a fertilitatii. Orice productie terestra isi are izvorul ultim in adancurile infernului. Coborarea sa in infern, fie pentru a-si cauta mama, fie pentru a locui periodic acolo, ar simboliza alternativa anotimpurilor, a iernii si a verii, a mortii si a invierii. Se regaseste aici drama structurala a religiilor cu mistere, care vor inflori la inceputul erei noastre in intreaga lume greco-romana.
In sensul cel mai profund religios, cultul dionisiac, in ciuda pervertirilor sale, evidentiaza dramaticul efort al umanitatii de a inlatura bariera care il desparte de divin. Acea bariera menita de a elibera sufletul de limitele sale terestre. Oricat de paradoxal ar parea, daca se ia in considerare ansamblul mitului sau, Dionysos simbolizeaza efortul de spiritualizare a creaturii vii: zeu al arborelui, al tapului, al fervorii si al unirii mistice. El sintetizeaza in mitul sau intreaga istorie a unei evolutii.
S-a spus ca inainte de el existau doua lumi, cea divina si cea umana, doua semintii, cea a zeilor si cea a oamenilor. Dionysos – Bacchus zeul vinului incearca sa-i introduca pe oameni in lumea zeilor si sa-i transforme intr-o semintie divina. Omul accepta sa se alieneze in speranta de a fi transfigurat. Orice adept fervent al lui Dionysos aspira sa iasa din propria persoana prin extaz si, in elanul entuziasmului, sa se contopeasca cu zeul de care este posedat pentru un timp.
Miscarea dionisiaca a constituit o sursa esentiala a spiritualismului grec, prin notiunea de suflet la a carei conturare si raspandire a contribuit. Datorita acestei miscari s-a acreditat ideea unui spirit inrudit cu divinul si, intr-un sens, mai real decat trupul. Daca si-a scos mama (pamantul) din infern pentru a o duce in Olimp se poate foarte bine presupune ca a vrut sa deschida drumul spre nemurire tuturor copiilor pamantului. Cel putin acesta este unul din sensurile, din vectorii simbolului-Dionysos.
Din punct de vedere analitic – si pentru a retine in principal aspectele primitive ale zeului – Dionysos – Bacchus zeul vinului simbolizeaza depasirea inhibitiilor, a reprimarilor. El este una din figurile nietzscheene ale vietii, opusa inteleptului chip apolinic. El simbolizeaza fortele obscure care se ivesc din inconstient. Este zeul care troneaza peste dezlantuirile provocate de betie, toate formele de betie. Ceea ce cuprinde multimile in vartejul muzicii si dansului, ba chiar si cea a nebuniei pe care o insufla celor ce nu l-au venerat cum se cuvine. El aduce oamenilor darurile naturii si mai ales pe cele ale vitei de vie. Este zeul cu forme multiple, creator de iluzii, autor de miracole.
El ar simboliza deci fortele de disolutie a personalitatii: regresiunea spre formele haotice si primordiale ale vietii; o scufundare a constiintei in magma inconstientului. Ambivalenta simbolului este evidenta: eliberarea dionisiaca poate fi de ordin spiritual sau material. El simbolizeaza in profunzime energia vietii care tinde sa se desprinda de orice constrangere si de orice limita.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
1
Pingback: Copiii lui Hades: Eriniile, Furiile, Geniile Infernului | Mythologica.ro
5
Pingback: Afrodita – zeita iubirii | Mythologica.ro
Pingback: Top 10 locuri sacre si temple din antichitate | Mythologica.ro
4.5
Pingback: Vinuri de 8 Martie - o invita?ie la o primavar? în doi - Crama Girboiu