“Fata din Egtved” – Adolescenta din epoca bronzului care stia sa impresioneze

Daca cineva iti spune ca moda si calatoriile sunt doar inventii moderne, raspunde-i cu un zambet complice: „Dar ai auzit de “Fata din Egtved?” Aceasta tanara fascinanta, care a trait acum aproximativ 3.400 de ani, a fost descoperita intr-un mormant in Danemarca, intr-o stare de conservare aproape miraculoasa. Si da, chiar si dupa atatea milenii, ne arata ca stilul si spiritul aventuros nu au varsta.

 

Un mormant cat o sala de bal

In 1921, arheologii au dat peste un mormant din lemn de stejar, perfect sigilat. In interior, “Fata din Egtved” se odihnea intr-o pozitie relaxata, imbracata intr-o fusta mini din lana si un top scurt. Da, ai citit bine: cu 3.400 de ani inainte de revolutia modei, ea stia sa poarte o tinuta care sa intoarca capete. Cand spunem ca moda revine ciclic, ei bine, iata dovada!

Alaturi de ea, au fost gasite cateva obiecte fascinante: o cutie mica din coaja de mesteacan care continea urme de polen si o bautura fermentata – probabil un amestec de miere, grau si merisoare. Se pare ca fata era pregatita nu doar pentru viata de apoi, ci si pentru o mica petrecere! Nu mai carcotiti ca stiti toti cum erati in adolescenta!

 

Calatoarea epocii bronzului

Cercetarile recente au scos la iveala ceva extraordinar: “Fata din Egtved” nu era localnica. Analizele izotopilor din dinti si par au aratat ca provenea din Muntii Padurea Neagra, undeva in sudul Germaniei. Asta inseamna ca a parcurs peste 800 de kilometri in viata ei – o performanta impresionanta pentru acea epoca.

“Fata din Egtved” a fost numita dupa satul in care a fost descoperita. Oasele ei lipseau, dar imbracamintea, parul, unghiile si cativa dinti erau inca in conditii impecabile. Analiza publicata in Scientific Reports sugereaza ca ea si-ar fi petrecut copilaria in sudul Germaniei, spune Karin Frei, coautoare a studiului, geolog si arheolog la Muzeul National al Danemarcei.

Locul in care a fost ingropata fata a fost descoperit pentru prima data in 1921, intr-un tumul masiv facut intr-o turbarie – un loc mlastinos, bogat in vegetatie, din ale carei resturi se formeaza turba (un soi de carbune). Mormantul a creat un microclimat unic. Turba acida a creat un strat subtire de fier in jurul sicriului, care a permis infiltrarea apei de ploaie in sicriu, dar nu si iesirea acesteia. Aceste conditii acide, lipsite de oxigen si imbibate cu apa au dus la descompunerea oaselor, dar au pastrat intacte parul, unghiile si hainele.

De ce a calatorit atat? Poate era parte a unei aliante matrimoniale intre comunitati sau pur si simplu ii placea sa exploreze. Cine stie? Poate ca “Fata din Egtved” a fost o influencerita de epoca bronzului, purtand tendinte si povesti dintr-o regiune in alta. 

 

O mare preoteasa a Soarelui

Adolescenta din Epoca Bronzului purta o fusta de lana, prinsa la mijloc cu un disc mare de bronz decorat cu spirale. Figurinele din Epoca Bronzului arata femei imbracate similar, iar simbolurile spiralate erau asociate cu un cult scandinav al soarelui. Istoricii au concluzionat astfel ca fata trebuia sa fie preoteasa a acelui cult.

Danemarca si sudul Germaniei erau centre de putere la acea vreme, astfel ca aceasta fata din sudul Germaniei a fost, cel mai probabil, casatorita intr-o alianta strategica cu o capetenie din Danemarca.

Muzeul National din Copenhaga chiar a mers un pas mai departe si azi expune acest personaj din Epoca de Bronz, care le vorbeste vizitatorilor dintr-un ecran. Pe baza ramasitelor descoperite de arheologi, o echipa de artisti 3D a reusit sa creeze avatarul fetei, care a trait pana la finalul anului 1370, inainte de Hristos.

„Buna! Sunt eu, fata din Egtved. Oare ai auzit de mine? Poti sa vezi ce a mai ramas din mine in acel sicriu. Ramasitele mele sunt asezate pe o piele de vaca moale. Corpul meu poate ca a disparut, dar parul, dintii si unghiile mele au ramas,” le vorbeste fata nordica din Egtved zilnic vizitatorilor.

Un stil de viata „eco” inainte de vreme

Hainele ei din lana, accesoriile din bronz si coafura eleganta reflecta un stil de viata sustenabil si atent la detalii. Lana era prelucrata manual, iar bronzul era un material pretios, ceea ce arata ca fata apartinea unei elite sociale. Probabil era cineva important in comunitatea ei, dar nu putem sa nu ne gandim ca era si o adolescenta cu gusturi sofisticate.

Desi stim multe despre “Fata din Egtved”, raman alte intrebari fara raspuns. Cine era cu adevarat? Cum era viata ei? Era indragostita? Ii placea sa danseze? A inventat ea prima fusta mini?

Ce e clar e ca povestea ei continua sa ne fascineze. “Fata din Egtved” nu e doar o relicva, ci o fereastra catre trecut, un reminder ca oamenii din epoca bronzului aveau preocupari similare cu ale noastre: sa arate bine, sa calatoreasca si, probabil, sa se distreze.

Asa ca, data viitoare cand iti planifici o vacanta sau iti alegi o tinuta cool, trendy sau eco aminteste-ti de “Fata din Egtved”. Poate ca, undeva printre stelele care vegheaza Danemarca, ea zambeste si-ti da un like cosmic!

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 9 times, 9 visits today)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.