House of the Dragon – niversul fabulos al lui George R.R. Martin: Istoria Casei Lannister
In randurile celor mai importante familii prezente la nivelul universului fabulos al lui George R.R. Martin se regaseste si Nobila Casa Lannister din Casterly Rock, al carei blazon prezenta cu emfaza un leu de aur pe fundal purpuriu.
Lozinca acestei nobile case era reprezentata de expresia „hear me roar”, a carei semnificatie aproximativa ar fi „asculta-ma bine”, sau intr-un limbaj mai putin protocolar, „deschide bine urechile la ce-ti spun”.
Alaturi ce acesta insa, casa Lannister se mandreste cu o zicala ce imprumuta o veritabila valoare de postulat in intreaga naratiune, potrivit careia „un Lannister isi plateste intotdeuna datoriile” – lucru care pe de o parte doreste sa sublinieze bogatiile detinute in propriile vistierii, iar pe de alta parte, seriozitatea in ceea ce priveste respectarea promisiunilor in sens general si in mod particular garantia achitarii debitelor de orice fel.
Minele bogate in zacaminte aurifere constituiau principala sursa de venit a tinuturilor guvernate de Lannisteri – o sursa sigura de prosperitate si bunastare, apreciata la justa sa valoare de catre toti cei ce veneau in contact cu ei.
Generatii intregi de Lannister isi transmisera sceptrul puterii de la Casterly Rock pana in momentul in care regele Loren I Lannister se inchina dinaintea lui Aegon Cuceritorul, infrant fiind in batalia de la Field of Fire de catre fortele armate ale casei Targaryen care, desi mai putin numeroase, detineau avantajul unor arme teribile: trei dragoni.
Aegon si cele doua surori ale sale – Visenya si Rhaenys – ingaduira familiei Lannister sa-si continue suprematia in teritoriul proaspat capturat, astfel incat Loren I Lannister isi pastra tronul de la Casterly Rock, ca vasal al casei Targaryen.
Istoria Casei Lannister – caracteristici comune ale membrilor casei Lannister
In general, membrii casei Lannister se remarcau prin aspectul lor atragator, privirea inteligenta, parul blond si ochii verzi, desi una din exceptiile la aceasta regula avu darul de a aduce in prim-plan un personaj de o importanta covarsitoare pentru derularea evenimentelor desfasurate in naratiunea „A Game of Thrones”: Tyrion Lannister, nascut sub semnul nanismului, asadar pitic de statura si cu trasaturi complet diferite fata de sora si fratele sau, gemenii Cersei si Jaime.
Din tinuta traditionala a familiei Lannister nu lipseste pelerina purpurie – un simbol al elegantei si rafinamentului vestimentar in contextul narativ la care se raporteaza evenimentele istorisite.
Mandri din fire si obisnuiti sa detina de secole pozitii de lidership, Lannisterii se disting adesea prin caracterul trufas si comportamentul ce denota superioritatea fata de cei carora li se adreseaza, dar cu o prestanta inevocabila, care nu lasa loc interpretarilor.
Obiceriuri si ritualuri ce disting casa Lannister
Dincolo de conflictele puternice pentru succesiunea la tron in general si indeosebi pentru Tronul de Fier al Celor Sapte regate, casa Lannister tinde sa se remarce precum cea mai complexa, mai sofisticata si mai controversata din intreaga fictiune creata de George R.R. Martin.
membri acestei familii impozante detin atat de multe secrete si contradictii de opinii incat cu greu reusesc sa se inteleaga intre ei, ca sa nu ma vorbim de relatiile pe care le stabilesc cu ceilalti.
Una din caracteristicile negative care le pateaza reputatia este constituita de imoralitate – o imoralitate care se remarca in nenumarate forme si in cele mai neasteptate situatii.
Intr-un fel sau altul, acest element se distinge in succesiunea evenimentelor care-i vizeaza precum uleiul in apa.
Din palmaresul celor mai socante actiuni pe care le intreprind nu lipsesc asasinatele, incestul, ura acerba transformata in atacuri fara scrupule, inselatorie, santaj si nu in ultimul rand, un egoism de-a dreptul paroxistic.
Lannisterii si conceptul iubirii
Conceptul iubirii in sanul casei Lannister este unul din cele mai intrigante, intrucat contravine deseori tuturor regulilor unanim acceptate, atat in Cele Sapte Regate, cat si in lumea noastra reala – un motiv in plus pentru a observa cu atentie sporita evenimentele ce marcheaza evolutia acestei familii.
Incestul regasit in contextul fantezist dezvoltat de George R.R. Martin pe marginea relatiilor intime ale membrilor casei Lannister in realitate nu este atat de rar intalnit in inalta societate precum ne-ar placea sa credem.
„Actualmente incestul este considerat drept act criminal, prohibit de principiile etice ale societatii umane, de Codul Penal al majoritatii tarilor lumii si pedepsit aspru de lege”, scrie Irina Coceanji in studiul sau intitulat „Incestul si societatea. Aspecte bioetice, legale si psihologice” (2008).
Dar inca din cele mai vechi timpuri, familiile influente erau dispuse sa recurga la orice mijloace pentru a-si pastra suprematia, inclusiv sa conceapa fii de acelasi sange, ca sa nu mai vorbim despre modul in care era privit erotismul in antichitate, cand multe lucruri socotite azi tabù erau practicate cu o dezinvoltura fara echivoc.
Mai mult decat atat: in Egiptul antic de pilda, familiile faraonilor recurgeau adesea la imperecheri incestuale, convinse fiind ca in acest mod „se mentine puritatea sangelui in sanul familiei faraonului”.
Interesanta este insa pe de alta parte, tocmai etimologia termenului de „incest”, care provine din latina, avand semnificatia antica de „pacatos” sau „criminal” – aspect ce confera argumentului o relevanta incontestabila atunci cand este vorba despre relatiile intime intre membrii aceleiasi familii.
Dar precum in viata reala sau de-a lungul istoriei omenirii, George R.R. Martin subliniaza in opera sa tocmai faptul ca exista subiecti pentru care incestul imprumuta variabile si interpretari neasteptate, dintr-un soi de atractie patologica sau chiar din simpla dorinta de a incalca interdictiile, generand copii aparent sanatosi, dar sub semnul unui destin tragic, ce le curma firul vietii pe cand se afla inca la varste fragede.
Sursa de inspiratie – Casa de Lancaster (1267-1471)
In opinia analistilor, modelul casei Lannister ar putea fi inspirat din cel real al Casei de Lancaster (1267-1471) – la randul sau constituind o ramura descendenta din Casa Plantagenetilor.
Casa de Lancaster, asemenea Casei Lannister, a fost cea mai privilegiata si mai bogata timp de decenii dupa cea a insusi regelui Henric al III-lea al Angliei.
Proprietatile impresionante pe care le detineau Contii si Ducii de Lancaster le intareau prestigiul si le asigurau un patrimoniu de invidiat pana chiar si de cele mai puternice familii de pe Batranul Continent in epoca respectiva, indreptatindu-i in buna masura sa adopte o atitudine mandra si marcata de o siguranta de sine aparte.
Corespondenta dintre caracteristicile casei de Lancaster si cele apartinand casei Lannister nu se limiteaza insa la aspectul opulentei si privilegiilor detinute, ci se extind si in domeniul politic, diplomatic, social si chiar al relatiilor interpersonale din sanul familiei, urmarind un fagas intortochiat si plin de neprevazut, care conduce personajele in centrul unor vartejuri de evenimente cu adevarat dramatice, de la razboaie la comploturi si de la iubiri patimase la asasinate oribile.
Tyrion Lannister – sau buturuga mica ce rastoarna carul mare
Dintr-o analiza aprofundata a membrilor casei Lannister nu poate lipsi cu niciun chip o sectiune speciala dedicata personajului Tyrion – un fel de outsider, cu o statura mult inferioara celei medii din pricina unei afectiuni hiposomice – care se demonstreaza in final adevaratul element alfa al familiei sale, din perspectiva actiunilor pe care le intreprinde si a deciziilor pe care le adopta, asadar stabilind in acest caz o noua regula in ceea ce-l priveste: marimea nu conteaza!
Nascandu-se si traind in sanul unei familii unde e dificil de stabilit care din membri este mai ticalos si care, pe fundalul ticalosiei sale, manifesta un comportament aparent just in raport cu cei ce reactioneaza, Tyrion dezvolta o inteligenta remarcabila si o solida capacitate de discernamant.
Asta in timp ce, rand pe rand, liderii casei Lannister demonstreaza un rationament pragmatic orientat catre binele propriu, al intereselor lor politice si economice, al detinerii puterii si al bunastarii materiale.
Tyrion Lannister in schimb, in ciuda aspectului sau pseudo-grotesc, reuseste sa supravietuiasca intr-un fel sau altul tuturor tentativelor de asasinat indreptate impotriva sa si isi defineste propriile valori si obiective, executand un slalom spectaculos printre oprelistile ce i se ivesc in cale.
Inca din fasa risca sa fie ucis de catre propriul sau tata din pricina ca s-a nascut sub semnul nanismului, devenind astfel o pama pe obrazul trufas al casei Lannister, Tyrion devine ulterior si tinta razbunarii surorii sale, Cersei, pentru ca mai apoi lista dusmanilor sai sa se imbogateasca treptat cu un lung sir de inamici mai mult sau mai putin inspaimantatori.
Acestia din urma nu se raporteaza catusi de putin la statura redusa pe care o etaleaza Tyrion, ci intuiesc pericolul de a avea dinaintea lor un individ inteligent, bogat si nu in ultimul rand de vita nobila, care detine toate atuurile pentru a fi socotit un inamic teribil.
Tyrion se demonstreaza asadar un personaj-cheie in miezul tuturor intrigilor, intarind in buna parte valabilitatea proverbului nostru stramosesc ce sustine teoria potrivit careia „buturuga mica rastoarna carul mare”, devenind in final unicul supravietuitor al intregii case Lannister.
Nu putini sunt criticii care au efectuat un paralelism analitic intre personajul Tyrion Lannister si Richard al III-lea al Angliei – ultimul rege al casei de York, dar si cel mai controversat, al carui celebru monolog din opera lui Shakespeare dezvaluie framantarile launtrice ale acestor personaje extraordinare:
„Sunt atat de urat: diform, cocosat, trimis pe lume inainte de vreme pentru a respira un aer veninos, un om redus la jumatate si aceasta jumatate atat de oribila incat ma latra cainii cand trec pe langa ei, ca rezultat al unei glume frivole a naturii…”.
Bibliografie:
- Silverman, Eric J. & Arp, Robert – „The Ultimate Game of Thrones and Philosophy: You Think or Die”, 2016;
- Kaiser, Rowan – „100 Things Game of Thrones Fans Should Know & Do Before They Die”, 2017;
- Carroll, Shiloh – „Medievalism in A Song of Ice and Fire and Game of Thrones”, 2018;
- Millis, Keith K., Long, Debra & Magliano, Joseph – „Deep Comprehension: Multi-Disciplinary Approaches to Understanding, Enchancong and measuring Vomprehension”, 2018;
- Riley, Deborah & Revenson, Jody – „The Art of Game of Thrones”, 2019.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.