TE AVES BAHTALO, gagiilor! Adica sa fiti norocosi in tiganeasca, dragi mitologi! Nu va faceti griji, nu am inebunit inca si nici n-am dat-o pe manele. Astazi avem o editie speciala si discutam despre un popor unic si o cultura deosebit de interesanta si complexa: este vorba despre mitologia si religia tiganeasca, despre personajele mitologice, monstri si vampiri, sfinti si sfinte, moarte, bafta, noroc, soarta si ghinion.
Este un clip cu atat mai special pentru ca are in spate o saptamana intreaga de documentare, cinci carti citite in trei limbi straine si multe altele. Am reusit astfel sa descifram ce inseamna cultura si identitatea romilor tinuta secreta pana acum si sa v-o explicam prin ritualurile, obiceiurile, tabuurile si personajele mitologice din spatele lor.
Ce este religia tiganilor?
Mitologia tiganilor se bazeaza pe traditia orala, adica pe transmiterea povestilor in viu grai. Putem gasi in aceste povesti in special elemente din mitologia evreilor, conectate desigur la venirea crestinismului si popularizarea povestilor din Biblie. Desi originea lor este legata de India, nu exista niciun fel de mitologie indiana, animale sacre sau creaturi fantastice legate de tara lor de origine.
In general, mitologia tiganilor este un amestec intre credintele arhaice mostenite din surse mesopotamiene (la fel ca si culturile asiro-babiloniana, persona si indiana) si credintele popoarelor de pe Dunare unde au coexistat secole intregi si le-au imprumutat o parte din obiceiuri.
La tiganii care au trait intre unguri, rusi, popoarele slave si romani regasim trasaturi chiar mostenite din Sumer. Acesti tigani sunt de obicei monoteisti, personalitatea Fiintei Supreme fiind bine definita. Dar este un momoteism “poluat” de idolatrie romano-bizantina, atat de tipica crestinismului si religiilor cu care tiganii au fost in permanent contact de-a lungul ultimelor secole. Deasemenea, tiganii (contrat celor din India) nu au festivaluri proprii, ci doar interpretari proprii ale sarbatorilor populare din tarile unde s-au stabilit.
10. Devla, O Del si Beng
Devla este cuvantul folosit atunci cand te rogi la Dumnezeu in limba romani, limba tiganilor. Devla inseamna practic Zeu. Prescurtarea este de obicei Del.
“La inceput a fost O Del si Beng care se provocau unul pe altul. Intr-o zi, in timp ce mergeau pe malul unui mare rau, Beng a zis: “Pot sa ma scufund in adancurile raului”…
O Del a creat din pamant pe Sherkano sau sarpele si partenera sa Halla, si toate perechile de animale.
Acest mit al originilor apartine traditiei balcanice. Desi este plin de referinte biblice si elemente ebraice, apare aici si conceptul de dualism Zoroastrian.
O Del este Dumnezeu, zeul Israelului. Zeul care se plimba este imaginea Genezei, asemanatoare cu Biblia. Aici el vorbeste cu adversarul sau. Beng (nume care insemna “broasca”) este forta raului, ca Anghra Mainyu in Mazdeism. Cand acesta se scufunda in adancuri poate fi confundat cu monstrul biblic Leviathan, o figura ca Satan. Sarpele Sherkano este chiar raul insusi – Beng, dar are si o consoarta – Lilith din traditia iudaica. Numele ei Halla se refera la Helel, numele lui Satana.
Dumnezeu din Biblie creaza toate animalele pamantului in Geneza, iar sarpele separate este o traditie iudaica.
O poveste tiganeasca din aria Balcanilor extrasa din Traditiile, obiceiurile si legendele Tiganilor Caldarari. Texte culese de R. P. Chatard si prezentate de Michel Bernard; La Colombe, Paris, 1959.
9. Legenda Sfintei Sara, Sara Kali, patroana tiganilor
Aceasta legenda este culeasa de Franz de Ville, “Tiganii”, Bruxelles, 1956
Una dintre cele mai vechi legende tiganesti, Sara Kali este zeita tiganilor, protectoarea lor si una dintre cele mai autentice legende cu trimitere (inca neconfirmata) la originele hinduse.
“Unul dintre primii tigani care a primit revelatia a fost Sara Kali. Ea era nobila prin nastere si era sefa tribului ei de pe malurile Ronului. Stia secretele ce ii fusesera transmise de generatii. Tiganii in acea perioada practicau idolatria si o data pe an purtau pe umeri statuia zeitei Ishtari (Astarte) si intrau cu ea in mare sa primeasca binecuvantare. Insa intr-o zi Sara a avut o viziune care ii arata ca sfintii ce fusesera prezenti la moartea lui Iisus Hristos vor veni si ca ea trebuie sa ii ajute. Sara i-a vazut venind intr-o barca. Marea era furioasa si barca ameninta sa se scufunde. Sara si-a aruncat rochia in valuri si, folosind-o ca o pluta, i-a ajutat sa atinga uscatul.”
Deasemenea, tiganii inca mai practica Shaktismul, adica venerarea unui zeu print-o consoarta, o pereche feminina. Cand il venereaza pe Dumnezeul crestinilor, tiganii se roaga la el prin Fecioara Maria sau prin Sfanta Ana.
Sfânta Sara este venerata alaturi de Sfintele Marii ale Marii a caror însotitoare si slujitoare ar fi fost. Este pomenita si în evangheliile apocrife, într-un text scris la trecerea dintre secolele I si II. Acolo este mentionata printre femeile sfinte care au mers la mormântul Domnului în Ziua Învierii. Va sa zica Sfânta Sara se numara printre femeile mironosite. Traditia mai retine si faptul ca era egipteanca, fiind însotitoarea neagra a celor doua Marii, ceea ce ar explica cumva de ce este acum venerata ca sfânta tiganilor – daca luam în calcul teoria conform careia cuvântul gitan este o deformare a cuvântului egypten. Mai trebuie mentionat ca asa erau apelati primii tigani la sosirea lor în Franta secolului XV.
O alta legenda spune ca Sara ar fi fost sotia lui Pilat din Pont.
8. Sfantul Ceferino zis El Pele
Dupa Sfanta Sara, Sfantul Ceferino este al doilea sfant ca importanta pentru religia romilor. Este vorba de un sfant catolic pe nume Ceferino Giménez Malla, poreclit El Pele.
Acesta a fost un adevarat credincios ucis de teroarea rosie in timpul razboiului civil din Spania. A fost executat alaturi de alti 25 de preoti, dar nu a renuntat la credinta sa, strigand “Traiasca regele Cristos“, cu mana inaltata spre cer.
El Pele era tigan, iar tiganii au fost fortati sa sape pentru toti preotii o groapa comuna. El Pele s-a nascut in 1861 in Catalonia intr-o familie foarte saraca. A trait in mizerie si fara tata, nu a mers la scoala, dar si-a ajutat familia vanzand cosuri. El Pepe a ajuns un mare negustor de cai si catari prin munca cinstita si devotament. In plus doar El Pele acorda ajutor bolnavilor cronici de TBC indraznind sa se apropie de acestia si primindu-i in propria casa.
A fost beatificat la 4 martie 1997 la Roma de catre Papa Ioan Paul al II-lea în prezenta a mii de tigani. Este primul tigan ridicat la cinstea altarelor. Simbolul sau sunt pavilioanele auriculare ce încadreaza figura lui Ceferino.
„Pecetea lui, urechile mari, inteligente, dispuse astfel pentru ca, în orice moment, sa perceapa miscarea din aer, sunetul intim al lucrurilor, lenta trecere a zilelor. Urechi deschise spre lume. Urechi obisnuite sa înveleasca neodihna cu umbra cerului”.
7. Dhampir
Dhampirul este in folclorul Balcanilor si al tiganilor implicit un fel de vampirel, rezultat din unirea unui vampir cu un om. Uniunea se face de obicei intre femei umane si vampiri barbati.
Vampirii sunt atat de faimosi incat si tiganii i-au imprumutat de la popoarele vecine. Arnot Pavle este un fel de vampir de la vecinii sarbi care a ajuns pana in Austria. Haiduc sarb la origini, a devenit vampir dupa moartea lui in 1726 si a fost sursa unei epidemii de vampirism care a ucis 16 oameni in satul natal, Meduegna.
Cazul lui a devenit faimos din cauza implicarii autoritatilor austriece. Doctori si ofiteri austrici au confirmat prin documente nebunia respectiva. Medicina si stiinta nu erau atat de bine intelese in acele timpuri.
6. Mullo, vampirul tiganesc
Mullo, (Muli: femeie, Mulo: barbat) este un fel de strigoi sau vampir in folclorul tiganilor. Mullo s-ar traduce de obicei ca “cel ce este mort”. Exista multe teorii privind originea numelui sau, dar mai ales a reprezentarii acestui tip de vampir. Ba chiar unii se contrazic: este sau nu este vampir, fantoma, spirit, raul incarnat si asa mai departe.
Un mullo este creat cand o persoana moare brusc din cauze care nu sunt natural. Un mullo nu are practice parte de rituri funerare corespunzatoare. Un mullo are haine albe, par lung pana la picioare si o ciudatenie fizica care de obicei depinde de regiune. Cu ce se ocupa un Mullo? Pai noaptea ii freaca la ridichie si ii sperie pe aia pe care nu i-a placut in viata.
Mullo se intorc sa faca lucruri rele sau sa atace prin strangulare sau suptul sangelui. De obicei se intorc asupra unei rude care nu si-a facut treaba in privinta inmormantarii sau care i-a pastrat bunurile.
Ca sa scapi de un Mullo, ca sa vedeti tampenie, trebuie sa apelezi la serviciile profesioniste ale unui Dhampir. E vorba de acel fiu de vampire, son of a bitch, care trebuie sa vina cu vaduva sa prinda vampirul.
Ca sa tina vampirii departe tiganii bat piroane de otel si fier in inima decedatului. Dar ii si pun metale in gura, peste ochi, urechi si intre degete la inmormantare. Cateodata ii pun si paducel in sosete sau un piron din paducel prin picioare. Dar nu se abtin nici de la arderea cadavrului sau decapitarea lui.
5. Durdevan, un fel de Sfantu’ Gheorghita tiganesc
Durdevan este iarasi un personaj interesant in cultura tiganeasca. Este vorba de fapt despre interpretarea tiganeasca a Sfantului Gheorghe in Bulgaria. Aceasta zi a primaverii este sarbatorita peste tot in cultura slava: Macedonia, Rusia, Bulgaria. In Croatia si Slovenia se cheama Jurjevo si este pe 23 aprilie.
Sfantul Gheorghe a fost un sfant important al ortodoxismului. El este un sfant patron militar la slavi si georgieni. Tocmai de aceea a fost imprumutat, asimilat si insusit de tiganii din aceste regiuni. Ca si de Sfanta Marie, Sfantul Gheorghe este o foarte mare sarbatoare pentru tiganii din intreaga lume.
4. Matusa Bibi, patroana copiilor
Bibi sau Matusa Bibi este atat o sarbatoarea religioasa a tiganilor ortodocsi din Serbia si Muntenegru, cat si din lumea intreaga. Aceasta sarbatoare este cunoscuta ca Bibijako Djive. Bibi este sarbatorita ca vindecatoare si protector al familiei, dar mai presus de toate un gardian al sanatatii copiilor. Fiecare loc sau oras are o data speciala pentru sarbatoare, asa cum explica legenda Matusei Bibi. Aceste zile sunt legate de obicei de sarbatoarea Pastelui.
Practic Matusa Bibi este un sfant necanonizat. Mai este numita si Vindecatoarea Bibi sau Bibiyaku. In limba tiganeasca romanes, bibi inseamna matusa sau bunica.
3. Slava, un fel de sfinti patroni ai familiei
Cuvantul Slava vinde din sarba si inseamna “sarbatoare”. Este o tradtia crestin-ortodoxa a sarbilor, un ritual de glorificare a sfantului patron al unei familii. De Ziua Tuturor Sfintilor se sarbatoreste si acest sfant patron special.
Este vorba despre un eveniment social legat de patriarhul casei. Cu ocazia acestei zile oricine este binevenit si invitat “Na slavu se ne zove“. Sfantul familiei este mostenit de la patriarh, seful casei, din tata in fiu, in timp ce femeile adopta sfintii patroni ai sotilor lor. Sarbii se identifica atat de mult cu acest obicei cultural incat au o zicala etnica care spune ca oriunde este un slava sau tinuta o slava, acolo sunt si sarbi. Iar alaturi de sarbi sunt si tigani, nu? La fel ca si in Albania, Macedonia, Hertegovina, Bosnia, Bulgaria.
Inregistrarile privind aceste sarbatori-sfinti apar inca din 1018. Probabil traditia vine din Serbia medievala si este legata de Sfantul Sava.
2. Ursitorile
Ursitorile sau “femeile albe” mai sunt cunoscute in folclor ca Ursitori, Oursitori, Ursitele, Urbitele, Urditele, Osatorele, Ursoi, Ursoni si Urmen, Uremi, Ourmes.
Ursitorile sunt un grup de trei zane sau spirite feminine din folclorul tiganesc. Doua dintre ele sunt bune, iar a treia incearca sa faca rau oamenilor. Regina lor este Matuya care foloseste pasari gigantice numite charana.
Aceste zane sunt practic vazute ca ingeri ai sortii, unul bun, altul rau si ultimul de obicei impartial. Acestea decid soarta unui copil a treia zi de la nastere. In acea zi mama aseaza trei bucati de paine si trei pahare de vin intr-un cerc in jurul copilului. Apoi sopteste numele real al copilului. Numele acesta este tinut secret de tata si de copii pana devin adulti. Tocmai pentru ca in multe culturi numele reprezinta putere.
1. Mundro Salamon
Urmand acelasi model cu sfintii crestini inspirati din Biblie, tiganii cred in povesti si legende numite paramichia. Acestea au fost transmise doar pe cale orala. Un erou legendar este Mundro Salamon sau Inteleptul Solomon. Alte grupuri de tigani il numesc O Godjiaver Yanko.
Mundro Salamon este un om intelept ce isi foloseste puterile mentale si agerimea sa scape de cei care ii vor raul sau sa ii scape pe altii de pericol. De obicei el se ia la harta chiar cu Martya, Ingerul Mortii. El il scapa pe morar care trebuia sa fie luat de Moarte intr-o poveste. El pacaleste Moarte si o prinde captiva aruncand-o pe fundul marii. Insa istoria istetimii lui nu se va termina aici pentru ca va mai pacali Moartea inca o data. Dar de data asta va fi si ultima. Mundro Salamon moare ca un erou pentru poporul sau! El este probabil prototipul Regelui Solomon din Biblie.
BONUS SPECIAL – ZEUL ZURVAN AL NOROCULUI
Zeul Zurvan a aparut acum 3.000 de ani in religia din Persia antica. El a dat numele de “zurvanism”, o ramura disparuta a vechii religii zoroastrism. In aceasta religie, Zurvan era primul principiu, primul zeu, creatorul. Din el au iesit doi gemeni antagonici – Ahura Mazda cel bun si Angra Mainyu cel rau.
Zurvan era zeul timpului infinit si spatiului, Singurul, Unicul, un zeu transcendent, fara distinctie intre bine si rau.
Tiganii au preluat o forma a acestui zeu in forma de “Noroc”, zeu al norocului. Acest zeu era cunoscut in perioada medievala intrucat multi preoti le-au interzis folosirea lui, dar si a urarii “hai noroc!” folosita in intampinare ca salut. In zilele noastre a fost asemanat cu Moloh, un zeu biblic.
Bibliografie:
Ghid „Jeanes Romanes?” – Lectia 1 „Formule de salut”
Calatori straini depre tarile romane
N. Iorga, Romanii prin calatori, Ed. Casei Scoalelor, Bucuresti, 1929
Istoria dreptului romanesc, II/1, Bucuresti, 1984
Istoria Romanului, Societatea culturala-Roman-600, Roman, 1992
I. Muslea, O. Barlea, Tipologia folclorului. Din raspunsurile la chestionarele lui Hasdeu, Ed. Minerva, Bucuresti, 1970
E. Sevastos, Literatura populara, vol. I, Ed. Minerva, Bucuresti, 1990
A. Fraser, tiganii, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2008, p. 70 si Calatori straini depre tarile romane,
M. Kogalniceanu, Dezrobirea tiganilor, Bucuresti, 1891
M. Olinescu, Mitologie romaneasca, Ed. Minerva, Bucuresti, 1944
M. Block, op. cit., p. 37 si I. Chelcea, tiganii din Romania, Bucuresti, 1944
M. Block, Moeurs et coutumes des tsiganes, Payot, Paris, 1936
J. Vaillant, Les Romes. Histoire vraie des vrais Bohemiens, Paris, 1857
M. Kogalniceanu, Schita despre tigani, trad. Gh. Ghibanescu, Iasi 1908
Ioan Pop Curseu, Magie si vrajitorie in cultura romana, Cartea Romaneasca, Poliram, 2013
Angus Fraser, Tiganii, Originile. migratia si prezenta lor in Europa, Humanitas, 2007
Mirel Banica, Bafta, devla si haramul, Studii despre cultura si religia romilor, Polirom, 2019
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Te aves bahtalo prala!