Studiile specialistilor asupra mecanismelor creierului, care permit realizarea unor actiuni extrem de complicate intr-o maniera organizata si coerenta, au generat descoperiri spectaculoase in domeniul neurostiintelor si nu numai.
Totusi, in ciuda eforturilor impresionante depuse de oamenii de stiinta, modul in care functioneaza creierul inca nu a fost descifrat in totalitate, complexitatea sa depasind pana si cele mai efervescente imaginatii creative.
„Creierul uman constituie cea mai mare enigma: Cum poate o masa de tesut, care are aceeasi consistenta cu cea a unui ou crud, sa fie raspunzatoare de mintea, gandurile, personalitatea, amintirile si sentimentele noastre si chiar de constiinta noastra?“ — ridica un uluitor semn de intrebare asupra acestei chstiuni Prof. dr. Susan Greenfield, in lucrarea sa intitulata „Human Mind Explained” (1996).
Acesta este si motivul pentru care, de-a lungul timpului, miturile legate de activitatea cerebrala a omului au aparut precum ciupercile dupa ploaie, fara sa poata explica insa, cum se face ca anumite creiere nasc pur si simplu sub semnul inteligentei sclipitoare, in timp ce altele genereaza cel mult o sinapsa pe trimestru si chiar si aceea moare de singuratate…
Mituri numai bune de demontat
Teoria potrivit careia omul isi pune la treaba doar 7-10% din creier a fost recent demontata de specialistii in neurostiinte, care au demonstrat ca in realitate creierul lucreaza intr-un procentaj direct proportional cu ceea ce socoteste necesar sa implice ca resursa.
Astfel, atunci cand omul isi mobilizeaza energia pentru a cauta solutii, creierul se activeaza la randul sau in functie de mesajul primit si de intensitatea solicitarii – acesta este motivul pentru care suntem sfatuiti sa citim de doua-trei ori un text, pentru a fi siguri ca atentia noastra a fost stimulata suficient de mult pentru a-i patrunde pe deplin intelesul.
O alta afirmatie neancorata in realitate sustine ca un creier omenesc normal ar detine mai multe celule decat numarul de stele ce se regasesc in galaxia Caii Laptelui; cele mai veridice estimari dezvaluie ca avem in jur de 86 de miliarde de neuroni, in timp ce in Calea Lactee exista intre 200 si 400 miliarde de stele.
Nici lungimea totala a vaselor de sange nu este corecta in perceptia populara: se spune ca ar fi vorba de peste 15 mii de kilometri, in timp ce valoarea reala se apropie de pragul a 645 de kilometri (diferenta este considerabila).
Pana nu de mult, in ambient academic era sustinuta teoria potrivit careia fiecare om se naste cu un profil de inteligenta bine determinat si cu un numar stabil de celule cerebrale – valori ce nu pot suferi transformari de-a lungul vietii individului.
Cercetari recente au demonstrat insa ca acest concept este total eronat: creierul omenesc are capacitatea de a se schimba, de a evolua, diversificand abilitatile si multiplicand cunostintele omului, respectiv imbunatatind nivelul de inteligenta nativa, dar si continuand sa formeze noi celule, in cadrul unui proces cunoscut sub denumirea de neurogeneza.
Fred H. Gage si Peter Eriksson, specialisti in genetica umana, au demonstrat ca neurogeneza constituie un proces activ si in perioada adulta, nu numai in cea prenatala, cand se populeaza efectiv creierul cu neuroni. La adulti, procesul specific continua in anumite zone ale creierului, reusind sa integreze celule noi, perfect functionale, in tesut.
Descoperiri cu adevarat uimitoare
Fie ca se numesc Alzheimer, Parkinson sau sindrom Huntington, bolile care afecteaza creierul determina grave alterari la nivel general psiho-fizic, din pricina blocarii activitatii neuronilor.
Medicina moderna studiaza in prezent posibilitatea manipularii in laborator a celulelor stem neurale, in vederea generarii de neuroni destinati sa inlocuiasca celulele cerebrale compromise sau moarte prematur – o solutie care ar implini un vis cu adevarat maret in domeniul neurostiintelor.
Cercetarile continua si in directia identificarii unor cai de tratare a numeroase boli cerebrale sau in vedrea reluarii comunicarii neuronale dupa o trauma severa de pilda.
Studiile de specialitate au relevat faptul ca informatiile transmise la nivel cerebral „calatoresc” cu viteza de 431 km/h, ceea ce ar face sa paleasca de invidie autoturismele sport ale pasionatilor de curse.
In laboratoarele de specialitate s-a constatat faptul ca omul are capacitatea de a genera energie electrica la nivel cerebral, cu o valoare de aproximativ 12-25 de Watt, ceea ce ar fi suficiant pentru a aprinde de pilda un bec care sa lumineze modest.
Cercetatorii apreciaza ca mintea omului genereaza in medie circa 50 de mii de ganduri pe zi (emotiile sunt procesate de cinci ori mai rapid decat gandurile rationale), inregistrand un flux sanguin uimitor, de circa 750-1000 ml de sange pe minut si reusind sa proceseze imaginile cu o viteza inferioara pragului de 13 milisecunde – mai putin decat ne ia sa clipim din ochi.
Partea ingrijoratoare a acestei chestiuni consta insa in faptul ca din cele aproximativ 50 de mii de ganduri generate zilnic, majoritatea oamenilor tinde sa lase spatiu unui procentaj de circa 70% de ganduri negative…
Ciudatenii si alte aspecte interesante
Uneori marimea conteaza cu adevarat, dar nu este si cazul creierului omenesc – un individ cu un creier mai mare nu este neaparat mai inteligent sau mai perspicace: un exemplu elocvent in acest sens il reprezinta creierul lui Albert Einstein, care prezenta o masa de 1230 grame, respectiv cu circa 10% mai putin decat media (1400 grame).
In ultimii 10-20 de mii de ani, creierul omului a suferit o schimbare semnificativa, diminuandu-si dimensiunile cu un volum ce ar corespunde unei clasice mingii de tenis.
O alta caracteristica uimitoare a creierului este reprezentata de capacitatea sa intrucatva macabra, de a se auto-consuma – proces intalnit in literatura de specialitate sub denumirea de „canibalism de autoconservare”. Acesta consta in utilizarea propriilor celule neuronale ca sursa de energie in cazurile extreme, cand corpul este supus infometarii bruste, frigului pe durate mai indelungate, stresului sau insomniei traumatice.
Din punct de vedere al functionalitatii, creierul uman prezinta si alte particularitati surprinzatoare, cum ar fi spre exemplu cea a „sincopelor amnezice” ale subiectilor aflati in stare de ebrietate: acestia nu-si amintesc mare lucru dupa o bauta strasnica din pricina ca nu stocheaza pur si simplu informatii pe durata betiei, asadar nu acumuleaza amintiri, functia de „memorizare” fiind sistata cu desavarsire.
In conditii normale insa, creierul omului este in masura sa stocheze cam de cinci ori mai multe informatii la nivelul memoriei decat toate cele cuprinse in respectabila Enciclopedie Britanica, prezentand avantajul unei memorii de tip elastico-expansiv, neputand fi nicicand „umpluta pana la refuz”, asa cum se intampla cu memoria RAM a PC-ului personal.
Nu mica le-a fost mirarea oamenilor de stiinta in momentul in care au constatat ca activitatea creierului este mai intensa noaptea decat ziua: mecanismele care se afla in spatele procesului de efervescenta cerebrala din timpul pe care, in mod eronat, il socotim dedicat „odihnei creierului”, inca nu au fost descifrate de specialisti. Se presupune insa ca aceasta intensa activitate ce se inregistreaza in timpul somnului ar corespunde unor veritabile procese reparatorii, necesare restabilirii unui echilibru psiho-fizic, emotional si comportamental, deopotriva.
Efetele dinamicilor vietii moderne asupra creierului
Dinamicile vietii moderne influenteaza in mod hotarator activitatea cerebrala a omului, sub semnul unei transformari remarcabile, ce face astfel incat avantajele sa fie contrabalansate de dezavantaje: in timp ce omul este azi capabil sa execute mai multe lucruri concomitent (gandire multi-tasking), in culise se confrunta cu o diminuare a capacitatii sale de concentrare, astfel incat exista riscul ca implicandu-ne in multiple activitati in acelasi timp, sa nu ducem nici macar una la bun sfarsit, sau la un sfarsit satisfacator cel putin. Uneori ne iese, totusi, ceea ce demonstreaza si valabilitatea conceptului potrivit caruia „cine nu risca, nu castiga”.
Statisticile publicate la nivelul portalului Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) dezvaluie faptul ca stilul de viata sanatos contribuie la o activitate cerebrala calitativ superioara, imbunatatind rezervele energetice ale organismului si asigurand doza necesara de experiente si procese psihologice benefice la nivel general.
Potrivit manualului de bune practici adoptat de acest organism, pentru mentinerea creierului cat mai sanatos posibil, ni se recomanda cinci directii de actiune, menite sa lupte impotriva stresului cotidian si a ritmurilor frenetice ale vietii moderne:
- O viata cat mai activa cu putinta – sedentarismul constituie unul din cele mai ingrijoratoare fenomene actuale, ca rezultat al tehnologizarilor masive, ce inlocuiesc efortul fizic firesc, de pe urma caruia creierul se oxigeneaza si se mentine „in parametrii normali”;
- Mentinerea greutatii corporale sub control – obezitatea dauneaza grav activitatii cerbrale si principalul efect al sedentarismului;
- Cultivarea mintii active, prin schimbari regulate la nivelul elementelor mediului inconjurator, invatarea permanenta a unor lucruri noi, stimularea creativitatii, planificare si organizare;
- Evitarea fumatului – nicotina actioneaza asemenea unui excitant nervos, inducand o aparenta senzatie de euforie, dar care, alaturi de monoxidul de carbon inhalat, afecteaza centrii nervosi cerebrali;
- Consum moderat de alcool – in functie de cantitatea de alcool ingerat, organismul inregistreaza transformari la nivelul cortexului cerebral, sistemului limbic, cerebelului, hipotalamusului, hipofizei si maduvii spinarii, in anumite conditii, chiar si consumul moderat putand afecta sanatatea creierului pe termen lung.
„Rezultatele cercetarilor recente au condus la concluzia ca ar trebui sa se diminueze valorile oficial declarate drept limite ale unui consum moderat de alcool, respectiv de la 24,5 unitati de alcool pe saptamana pentru barbati, la circa 14-21 unitati pe saptamana”, se precizeaza intr-un studiu publicat la nivelul portalului British Medical Journal.
Efectele negative se concretizeaza in contractii ale hipocampului, cu declansarea unor episoade de pierdere a memoriei si abilitatilor cognitive in general.
Bibliografie:
- Buzsaki, Gyorgy – „Rithms of the Brain”, 2006;
- Watson, Charles – „The Brain. An Introduction to Functional Neuroanatomy”, 2010;
- Dehaene, Stanislas – „Consciousness and the Brain. Deciphering How the Brain Codes Our Thoughts”, 2014;
- Lami, Daniele – „I falsi miti sul cervello”, 2016.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
Pingback: Mituri despre imunitate si leacuri babesti | Mythologica.ro