Zeii slavilor si religia slavilor

Cunoastem cu totii foarte bine mitologia ce inconjoara zei precum Zeus, Odin, Jupiter, Venus, Afrodita. Dar ce stim despre zeii slavilor? Cine au fost ei si care le-au fost numele?

Vechii slavi aveau obiceiul de a tine in casa statuile zeilor lor. Religia slavilor, credintele si practicile religioase sunt de obicei impartite trei grupe. Anume cele ale slavilor de est (rusi, ucrainieni, bielorusi), slavii de vest (polonezi, cehi, slovaci) si slavii de sud (bosnieni, sirbi, croati, sloveni, macedonieni, bulgari).

In antichitate, slavii erau probabil cea mai mare ramura a familiei de popoare indo-europene. Avem informatii despre ei insa acestea vin din alte surse, in special crestine. Mitologia si religia slavilor sunt unice.

Berehynia Belobog Chernobog Devana Lada Mokosh Morana Morozko Perun Rusalka Rod Sirin Svarog Svyatogor Svarog Stribog Veles
Berehynia

 

Cosmogonia, crearea lumii in mitologia slavilor

Un mit foarte cunoscut este acela al crearii lumii. Dumnezeu foloseste un pumn de nisip de pe fundul marii pentru a crea pamantul. De obicei, Diavolul il aduce la suprafata. Acest mit, al scufundarii, este practic raspandit in intreaga Europa, Asia si India.

Un alt zeu extrem de interesant este cel care s-a despartit de aceasta lume. Slavii aveau un astfel de zeu, care ignora preocuparile lumesti. El isi delegase un guvern format din anumite spirite. Avem prima oara un zeu unic, o fiinta cereasca si o ierarhie. Acest tip de zeu inactiv este unic in mitologia popoarelor indo-europene.

Comuna in aceasta zona euro-asiatica este si credinta in Zeul Negru. El supravietuieste in numeroase blesteme. Tot aici apare si un Zeu Alb in contradictie. Dualismul era si el comun acestor popoare.

Spirite, adorarea lunii si conceptii din folclor

O figura divina putea intra in casa unui taran in patru forme: zeul, simbolul abundentei, paradisul si binele. Acesta le putea aduce abundenta.

Slavii venerau luna. Ea purta un nume masculin. Cuvantul pentru soare era neutru. In povestile ruse, soarele este vazut ca o fecioara sau mireasa. Lunii i se cere sanatate si abundenta. Tot luna este salutata in dansuri si rugaciuni pentru copii. In timpul eclipselor lunare, armele sunt ridicate catre monstrii care au devorat luna. La sirbi, luna este vazuta ca o fiinta umana. In cantecele rusesti, sarbo-croate si bulgare luna este numita “parinte” sau “bunic“.

Cultele slavilor si sacrificiile umane din temple

La slavii baltici existau temple si locuri sacre. Acestea aveau o forma triunghiulara si nu semanau cu fortificatiile. De obicei erau gasite la confluenta a doua rauri. Reprezentarile antropomorfice tinute aici aveau mai multe brate, 3 sau 5 capete. Templele erau in custodia preotilor. Preotii se bucurau de mare prestigiu, autoritate si primeau tribut din prazile militare. Sacrificiile umane, eviscerarile, decapitarile aveau un rol major in asigurarea victoriei.

Dansuri, banchete, mese comune, reprezentari erau la ordinea zilei. Stramosii erau foarte importanti in acest cult. Uneori, venerarea mortilor era reprezentata prin prezenta personajelor cu mai multe capete. Fiecare clan venera propriul stramos separat. La o anumita perioada de timp se practica si redeschiderea mormintelor. Mai ales in Macedonia si Slovenia.

In timpurile vechi, movilele mortuare ale slavilor de est erau numite kurgane. Aici erau depuse urnele cu cenusa incineratilor. Asadar, aveau loc si festivaluri ale mortilor. Spiritele celor morti erau temute si respectate. Mai ales cele ale fecioarelor moarte inainte de casatorie – numite rusalki in Rusia, vile sau samodive in Bulgaria.

Persoana moarta care nu se descompunea in mormant devenea vampir, cuvant si concept de origini slave. Ruguri funerare, udarea mormintelor si alte obiceiuri si-au pierdut semnificatiile. Victime inmormantate de vii erau oferite in Rusia, mai rar in Polonia si Bulgaria. Mitologia si religia slavilor, zeii si traditiile fac parte din cel mai important aspect al vietii lor.

Mitologia si zeii slavilor

Dabog este zeul ce protejeaza viata pe pamant. El este zeul soarelui si al ploii. El este in acelasi timp si zeul lumii de jos. Unii il considera zeul suprem al sirbilor.

Svetovid (Svantevid, Suvid, Svantovit) era asociat cu razboiul, victoria in batalii, recoltele bune si fertilitatea. Cateodata are patru capete si un corn de baut.

Slavii baltici il considerau cea mai importanta zeitate. Astazi apare ca Sf. Vitus in crestinism.

Crnobog (zeul negru) este un zeu al noptii si intunericului. Crnobog poate fi unul dintre cele mai misterioase fiinte divine ale panteonului slavic. Exista multe presupuneri, dar putine pot fii confirmate.

Hors este zeul slavilor de est, probabil zeu al soarelui. Slavii credeau ca fiul lui Svarog faureste un nou soare.

In mitologia slavilor antici, Jarilo este zeul vegetatiei si fertilitatii. El reprezinta primavara si este asociat cu razboiul. Foarte chipes tanar, pe un cal alb, imbracat in alb si descult, este impodobit cu flori. Pentru el erau facute papusi din paie.

Lada – zeita verii, dragostei si frumusetii. Ea traieste in alta lume numita Irij.

Ljelj este fiul lui Triglav si sotul Ladei. El are grija de frati.

Mokosh era zeita fertilitatii la slavii estici. Ea proteja femeile si muncile lor.

Morana (sau Mora, Morena, Marana, Maržana) era simbolul mortii si iernii in traditia slavilor.

Ea apare in multe forme ca o fata palida frumoasa cu colti de lup si gheare. Alte forme sunt de Baba Yaga si alte vrajitoare batrane.

Perun este zeul slavic al cerurilor si dezastrelor naturale. Ploi torentiale si furtuni de vara, zeu al tunetului. La el se apeleaza in timpul secetei. Joia era ziua lui, iar stejarul si florile de iris ii erau inchinate.

Ziva este zeita vietii. Pe cap poarta razele soarelui, invaluita in lumina, purtand grane si mere.

Svarog este zeul soarelui.

Triglav este zeul cu trei capete al slavilor baltici. Zeu suprem, probabil zeu al razboiului, nasterii, vietii de apoi si mortii. Deasemenea, el este zeul stramosilor dai si al sustinerii vietii.

Stribog apartine slavilor de est. Vanturile sunt nepotii lui. Cu parul albit, el trezeste cu cornul lui vanturile. Vulturul era simbolul lui.

Veles sau Volos este zeul campurilor, pasunilor si padurilor. El are grija de recolte, vite si animalele salbatice. Animalul lui este ursul. In crestinism el a fost asimilat Sf. Vasilije. Unii il cred zeu al lumii de apoi si patron al poeziei.

 

(Visited 28 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *