Cule oltenesti si conace boieresti

Tuturor ne place sa calatorim. Calatoria nu inseamna neaparat o destinatie anume, ci drumul pana acolo. Indiferent ca este vorba de turism cultural sau de aventura, in tara sau in strainatate, calatoriile raman singura oportunitate adevarata de a cunoaste lumea.

Cel mai adesea, atunci cand nu am timp, iau masina si ma indrept spre orice drum la intamplare. Prin paduri, drumuri forestiere, pe dealuri mocirloase pana rup masina in doua sau raman blocat prin vreo vagauna uitata. De data asta am ales sa vad ce se ascunde in spatele acelor indicatoare – conacul boierilor Jieni, cula Izvoranu, conacul Cotofenii din Fata.

Cule oltenesti si conace boierestiTrec cateodata pe langa astfel de indicatoare si nu am timpul de a-mi satisface curiozitatea. De data asta am incercat. Zic am incercat, pentru ca drumul indicat de placute este unul de cosmar. In cazul Jienilor si al Cotofenilor va sfatuiesc sa ignorati indrumarile si sa intrebati satenii. Daca ocoliti cateva minute puteti ajunge acolo pe drum de asfalt, si nu prin hartoapele pe care le-am gasit.

Daca bisericile fortificate din nordul Olteniei au inceput sa fie cunoscute si sa fie introduse in circuite turistice, culele si conacele boieresti au ramas in paragina. Considerate valori de patrimoniu cultural de nivel national, ele sunt in cea mai avansata stare de degradare. Seisme, ploi, vant, dar mai ales nepasarea le-au dus in pragul ruinei.

Conacul Cotofenilor din Fata

Primul, conacul Cotofenilor din Deal, pesemne a fost la vremea lui un complex de cladiri bine asezat. Din varful dealului ar fi supravegheat zona ca un cuib de vulturi pana departe, spre Craiova.

Cotofenii din FataAnsamblul curtii Cotofenilor, pompos nume pentru cateva ruine si balarii neingrijite, e asezat in satul Cotofenii din Fata, comuna Almaj. Pe malul stang al luncii Jiului, locul inca mai pastreaza oleaca din farmecul de odinioara, cu o priveliste spre padurile din vai.  Multa vreme, acesta a fost considerat modelul pentru celebrul Tanase Scatiu. Aici s-au tras cele mai importante scene din filmul omonim in anii ’70 de regizorul Dan Pita. In prezent, conacul este inca in litigiu intre cei doi proprietari care ar vrea sa-l restaureze. Ansamblul contine: Casa Cotofenilor, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Conac neoromânesc, Casa neoclasica, Parcul, Scoala veche.

La Cotofeni, povestea e aceeasi. Un sat de tigani care te face sa crezi ca ai nimerit pe timpul lui Caragiale, un gard de fier ruginit inchis cu lacat care tine eventualii curiosi deoparte. Nu poti zice eventualii “turisti”. Pentru ca nu poti face turism in asemenea conditii.

conacNu exista panouri de informare, nu exista indicatoare, oamenii te privesc de parca ai fi cazut de pe alta planeta. Unii nici nu stiau ce caut. Ca sa-mi pot satisface curiozitatea am fost nevoit sa sar gardul. Curtea imensa arata de parca ar fi fost folosita drept izlaz communal. Anexele erau darapanate. O jumatate de zid de caramida mai statea in picioare. S-a dus si hambarul, si grajdurile. Portile de fier forjat sunt insa cele autentice. Fix in curtea conacului tronau niste antene de satelit (probabil o firma locala de cablu TV). Deci civilizatia ajunge si la sate. Cultura este insa lasata pe alta data. Cele doua conace inalte, fiecare din alt secol, sunt in aceeasi stare deplorabila. Ferestrele sunt batute in scanduri si zapada topita picura neincetat inauntru. Zgomotul e toropit si parca te amorteste indemnand la somn. Varuiala a cazut de mult, decoratiile la fel. Usile imense de lemn care lasau boierii inauntru s-au chircit, pe ele adastand semnele timpului, ale vremii si ale cariilor.

Putini stiu ca in anii ’30 conacul a fost vizitat de Regina Maria a Romaniei. In acele vremuri, el apartinea avocatului Sescioreanu. Priviti cum arata atunci si faceti comparatia. Scara spre etaj lipseste la cladirea din spate, iar la cea din fata este incompleta. Maiestria constructorilor insa ramane peste veacuri: zidurile si beciul, groase, au ramas intacte. Nu se stie pentru cat timp.

conac Cotofenii din FataE pacat sa-ti bati joc de lucruri frumoase, zicea un batran. E pacat sa nu pastrezi asemenea mostenire, sa o lasi prada intemperiilor, sa o uiti. Asta inseamna ignoranta, dragii mei. Mai mult decat atat, asta inseamna a-ti uita originile. Si, in aceste vremuri, cand fiecare popor urla si musca dupa propria-i identitate, ceea ce fac fratii nostri s-ar putea numi “crima”.

Biserica de alaturi, “Adormirea Maicii Domnului”, adaposteste o fresca originala. In anii ’70 a fost distrusa in urma unui incendiu. Poate fi recuperata, dar si cultura costa, nu? In 2004, niste hoti s-au gandit sa ajute si ei cu harul lor sfantul locas, luand cu dansii si un potir lucrat in filigran din aur si argint, din 1836.

Cula Izvoranu-Geblescu din Brabova

“Cula” este o locuinta fortificata specifica zonei Olteniei din secolul al XVIII-lea cand clasa boiereasca incerca sa se apere de incursiunile turcesti la nord de Dunare.

Cula IzvoranuConstruita de boerii Izvoreni, mosia este vanduta in 1841 lui Radu Geblescu, cula fiind asezata chiar langa soseau spre Seaca de Padure. Geblescu ii adauga un al treilea nivel, cu foisor si arcade de lemn. La 30 de km de Craiova, cula Izvoranu beneficiaza de un indicator nou-nout. Din pacate, ruina arata dezastruos. Geamurile lipsesc, tencuiala e crapata pana la temelie, vantul si ploaia si-au facut loc. Balcoanele din lemn, foarte frumoase dealtfel si impresionant lucrate la acea inaltime, atipica pentru culele din Oltenia, s-au subrezit nemaifiind bune decat de lemne de foc. Un grup de stancute agitate ma certau ca le incalc proprietatea.

Si, pe buna dreptate, o familie de ciori isi facuse culcus in acoperis si frematau nelinistite. Zona din jur e si ea la fel de dezolanta. Grajdurile, anexele, parcul din fata unde odata adormeau linistite zeci de salcii. Probabil era un loc placut. Si asta nationalizata, si asta tot in litigiu.

cula BrabovaIn prezent nimeni nu investeste in cultura. Primaria are alte ganduri, problemele finaciare sunt mai presante. Traim intr-o tara saraca poate, iar in mediul rural asta te frapeaza. Dar, daca ne lasam cultura sa moara, saracia va deveni una a constiintei. Fara istorie nu ai nimic. Nici trecut, nici prezent si, cu siguranta, niciun viitor.

Asta uita guvernantii, oficialitatile locale si chiar cei care locuiesc acolo. Sunt prea saraci sa inteleaga sau poate prea nedumeriti. Educatia nu-i nici dansa la ea acasa. Desi o scoala renovate (probabil pe fonduri europene) sta la o aruncatura de bat de ruina in cauza.

Conacul boierilor Jieni

Ansamblul curtii boierilor Jieni, fost han turistic, construit intre secolele al XVII-lea si al XVIII-lea se poate inchiria, daca nu stiati, la pretul de 3500 de euro. Si eu am ramas la fel de surprins. La doar 6 km de Craiova, poti inchiria un conac autentic, cu o crama extraodinara si lac propriu.

conacul JienilorDin neamul boieresc al Jienilor s-a distins Iancu Jianu, cunoscut haiduc in Oltenia. Ansamblul cuprinde conacul boierului Stan Jianu si bisericile Sf. Stefan si Sf. Gheorghe. Conacul respectiv se lasa pe stanga cand iesi din Craiova spre Bechet. Nu trebuie sa mergi mult. Insa drumul e cosmar curat. Poti insa ocoli prin comuna Malu Mare, sat Preajba, unde, deasemenea, nu exista indicatoare. Conacul e inca in picioare, dominat de umbra unei biserici din apropiere. Un lac din preajma face asezarea pitoreasca.

Porti inchise. Lacat. Hmm. Conacul boierilor Jieni parea locuit. Retrocedat oare? N-ar fi nici primul si cu siguranta, nici ultimul. Intreb in jur, insa nu stie nimeni. Atunci se poate vizita sau nu? Incerc sa trag niste cadre “printre gard”. Nu-mi iese noua tehnica fotografica.

Mai gasesc astfel de conace si cule si in judetul Gorj. Acelasi abondan le paste si pe ele. Unele au mai ramas in picioare prin nu stiu ce minune. Asta pana se hotaraste vreun localnic sa mai construiasca ceva si trebuie sa imprumute tocmai de aici: piatra, lemn, o balustrade, tocarie. Se gasesc destule si sunt gratis, nu? Oficialitatile dau din umeri. Parca i-am fi injurat de mama.

Cula din Cernatesti

Culele sunt specifice regiunii Oltenia, insa ele apar si in Serbia, Albania si Bulgaria servind acelasi scop. Ceea ce le face insa aparte pe cele romanesti si le da o nota de distinctie in plus este un element architectural de impresie: cerdacul. Muzeul Olteniei a incercat, cu sprijinul Consiliului Judetean Dolj, sa preia sarcina de a aduce stralucire acestui monument. Sa speram ca vor reusi. Campania “S.O.S. culele din Romania” initiate de Uniunea Arhitectilor din Romania nu pare sa fi avut prea mare rasunet.

cula CernatestiPrinsa in coasta dealului, cula de la Cernatesti, din mijlocul satului, ar fi fost construita de un negustor, Dimitrie Cernat, venit din Cerneti, la sfarsitul secolului al XVI-lea. Cula este acum cunoscuta ca Muzeul Comunal Cernatesti.

Cula Barbu Poenaru din Almaj

Am zis sa inchei intr-o nota pozitiva. Dintre toate acestea, cula Barbu Poenaru e singura care s-a pastrat asa cum trebuia. Poate din cauza faptului ca oamenii din Almaj au facut ce trebuia pentru istoria lor. Sau a fost doar coincidenta? Cula serveste ca scoala si a fost deseori reparata pe banii primariei si deci, ai contribuabililor.

Cula-Poenaru-poza3Multe au fost, putine au ramas. 

Cele mai multe cule sunt în Oltenia. Astfel, în afara celor de la Maldaresti, în judetul Vâlcea se mai afla cele de la Bujoreni si Zatreni; în judetul Gorj: Casa Cartianu, de la Cartiu; Cula Cornoiu, de la Curtisoara; Cula Crasnaru, de la Grosera-Aninoasa; Cula Grecescu, din Siacu-Silivesti; în judetul Mehedinti, în aceeasi comuna de care apartine si satul Cerneti, Simian, se mai afla si Cula Cutui, din satul Brosteni.

Printre cele mai importante cule din Muntenia se numara cele de la Racovita si Retevoiesti, amândoua în judetul Arges, si Cula lui Costea, de la Frasinet, judetul Teleorman.

Am plecat pe acest drum inspirat si de postarile Monumente pierdute (https://www.facebook.com/MonumentePierduteOltenia). Speram sa atragem atentia prin acest articol la ce se afla in ograda noastra. 

Aici puteti semna petitia pentru salvarea lor: http://uaroltenia.wix.com/uaroltenia#!sos/c1i5u 

(Visited 108 times, 1 visits today)
3 comments on “Cule oltenesti si conace boieresti
  1. Camelia says:

    Mi se rupe sufletul cand vad ruina in care se afla cele mai multe dintre culele oltenesti…va incurajez sa continuati sa scrieti despre aceste comori nationale pe cale de a se topi din cauza nepasarii comunitatilor, ignorantei administratorilor locali, lipsei de responsabilitate a guvernantilor si, la fel de tragic, din cauza promovarii neadecvate a polistirenului si geamurilor termopane in mediul rural. Se poate si altfel sa ai confort termic…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *