Oare mai citeste cineva astazi basme? Da, acele povesti simple si copilaresti. Mai citesc copiii despre Ileana Cosanzeana, Aleodor-imparat, Porcul cel fermecat, Praslea cel voinic si merele de aur, Greuceanu si alti voinici? Dar Fratii Grimm? Cenusareasa, Frumoasa si Bestia, Rapunzel si altele asemenea? Mai citeste cineva basmele culese de Ispirescu?
Chiar daca nu se mai citesc ca pe vremuri, basmele au ramas foarte vii in aminitirea noastra colectiva. Mai ales ca in ultima vreme, datorita studiourilor Disney si nu numai, vedem tot mai multe ecranizari adaptate dupa povesti celebre. Carti fantasy, jocuri video, benzi desenate, filme si seriale, toate au imprumutat cate ceva din magia povestilor de altadata. Dar astazi suntem aici sa vorbim despre cele mai vechi basme din luem si originea lor.
Ce este basmul?
Basmul este specia genului epic, in proza, in care actiunea se naste din conflictul fortelor binelui impotriva raului, in care mereu binele invinge.
Indiferent de tip, basmul difera de restul scrierilor fantastice, precum nuvela, prin aceea ca prezinta evenimente si personaje ce poseda caracteristici supranaturale, fara a pretinde ca acestea sunt reale sau seamana cu realitatea, miraculosul din basme purtand, astfel, numele de fabulos si reprezentand, de fapt, un fantastic conventional, previzibil, ce vine in contrast cu fantasticul autentic modern.
Cum se clasifica basmele?
Dupa caracteristicile personajelor, specificul si tematica actiunii, predominanta elementelor miraculoase sau a aspectelor concrete de viata, basmele se clasifica in:
- fantastice, cele mai semnificative si mai raspandite, desprinse de regula din mit, cu o pregnanta a fenomenelor miraculoase
- animaliere, provenite din dezvoltarea narativa a legendelor totemice despre animale, chiar despre plante sau unele obiecte simbolice
- nuvelistice, avand ca punct de pornire snoava, in naratiune semnalandu-se o puternica insertie a aspectelor reale, concrete de viata.
De asemenea, putem discuta si de o impartire a basmelor dupa autor:
- populare, creatie a colectivitatii anonime
- culte, creatie a unui autor cunoscut
Basmele romanesti au intrat in atentia scriitorilor relativ tarziu, in epoca marilor clasici si a Junimii.
Activi in culegerea basmelor si apoi in scrierea unor basme culte au fost scriitorii: Vasile Alecsandri, Alexandru Odobescu („Basmul feciorului de imparat fara noroc la vanat“, Mihai Eminescu (autorul mai multor basme originale, dintre care si Fat Frumos din Tei, Cenusotca – o varianta a Cenusaresei), Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale, dar si basme culese: Petre Ispirescu.
Patrimoniul de basme europene a inceput sa se formeze la sfarsitul secolului al XVII lea. Principalii culegatori si adaptatori de basme au fost: Charles Perrault (1628-1703), Madame fost dAulnoy , in Franta, fra tii Jacob si Wilhelm Grimm in Germania, Alexandre Nikolaïévitch Afanassiev (1826-1871) in Rusia.
Cat de vechi sunt basmele?
Multe dintre povestile si basmele pe care le cunoastem cu totii sunt mai vechi decat se credea pana acum, precedand aparitia limbilor europene moderne si chiar marile religii ale lumii.
Noile cercetari sugereaza ca povestile populare au influentat de fapt vechile scrieri din mitologia greco-romana, Biblia si alte scrieri religioase. Totodata, ele neaga ipotezele potrivit carora majoritatea basmelor traditionale isi au originile in perioada moderna.
Care este cel mai vechi basm din lume?
Basmele sunt creatii extrem de vechi, cu teme si motive recurente in diferite culturi. Cea mai veche este, insa, basmul intitulat „Fierarul si Diavolul”, care dateaza de acum 7.000 de ani. O poveste populara ca aceasta dateaza astfel inca din Epoca Bronzului.
Povestea a aparut din India pana in Europa si a fost spusa in mai mult de 35 de limbi.
In poveste este vorba despre un fierar care isi vinde sufletul diavolului (sau unui spirit malefic) pentru puterea de a suda orice materiale. Fierarul isi foloseste apoi puterea pentru a-l lega pe diavol de un scaun/copac, eliberandu-l doar cu conditia ca-si va putea pastra sufletul. Desigur, in prezent, acest basm nu este foarte cunoscut, insa suntem destul de familiarizati cu ideea de “pact cu diavolul” din opere precum Faust sau din filme si seriale TV.
Basmele “Frumoasa si Bestia” si “Rumpelstiltskin”
Unele basme precum “Frumoasa si bestia” si “Rumpelstiltskin” isi au originea in urma cu mii de ani, poate chiar in perioade preistorice.
Povesti precum “Frumoasa si bestia” si “Rumpelstiltskin” au fost asezate pe hartie in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, insa cercetatorii au aflat ca acestea au aparut mult mai devreme. Ambele basme pot fi urmarite inapoi in timp pana la aparitia subfamiliilor vestice indo-europene ca linii distincte in urma cu 2.500 – 6.000 de ani.
In secolul al XIX-lea, Wilhelm Grimm credea ca multe dintre basmele popularizate de el si de fratele sau au radacini in istoria culturala comuna datand din perioada nasterii familiei de limbi indo-europene.
Insa ulterior invatatii au contestat acest punct de vedere, sustinand ca basmele sunt mult mai tinere, si ca au intrat in traditia orala dupa ce au fost puse pe hartie de scriitori in secolele al XVI-lea si al XVII-lea.
Basmul Jack si vrejul de fasole
Versiuni ale unor povesti precum Jack si vrejul de fasole exista dinaintea aparitiei multor limbi europene moderne precum engleza, germana, rusa sau franceza, si au circulat probabil intr-o limba foarte veche, acum disparuta, din care s-au dezvoltat toate aceste limbi.
Este foarte greu sa pui date precise pentru astfel de lucruri, dar este posibil sa fie vechi de 4000-6000 de ani.
Analizele arata ca “Jack si vrejul de fasole” isi are radacinile intr-un grup de basme clasificat ca “Baiatul care a furat comoara capcaunului”, si istoria sa poate fi trasata pana in momentul separarii limbilor indo-europene estice si vestice – cu peste 5.000 de ani in urma.
Unele dintre povesti sunt mult mai vechi decat primele inregistrari literare, ba chiar decat mitologia clasica – unele versiuni ale acestor povesti au aparut in tecte latine sau grecesti – insa descoperirile noastre sugereaza ca sunt mai vechi de atat.
Povesti cu animale
Primele astfel de basme populare au ca personaje animale. Unul dintre ele, intitulat „Animalele recunoscatoare”, spune povestea unor animale care il ajuta pe erou dupa ce acesta le-a salvat. In majoritatea variantelor acestei povesti, animalele il ajuta pe erou sa castige afectiunea unei printese.
Basmele inventate de femei si rescrise de barbati
Dat fiind ca multe povesti vorbesc despre casatorii si copii, se crede ca femeile au creat o parte dintre aceste vechi basme populare. Ulterior, ele ar fi fost rescrise de barbati, astfel incat povestile au devenit un fel manuale de comportament, reflectand asteptarile culturale ale societatii. De aceea, spre exemplu, personajele feminine negative sunt adeseori reprezentate ca fiind urate si lacome.
Iar asta demonstreaza ca originile povestilor populare si ale basmelor pot fi intr-adevar trasate pana la societatile foarte vechi. Am putea folosi informatia pastrata in povestile populare pentru a extrapola alte trasaturi ale societatilor vechi precum credintele religioase, ideile morale, normele de gen. In cele din urma, desi sunt adesea ignorate ca fiind fictiune, sau chiar o forma mai slaba de naratie, povestile populare sunt studii de caz excelente pentru comparatii trans-culturale si pentru studiul comportamentului uman, inclusiv cooperare, luarea deciziilor
Cred ca oamenii de pretutindeni au fost intotdeauna fascinati de fiinte si obiecte cu puteri speciale, fie ca e vorba de vrajitori sau cavaleri jedi, oglinde magice sau masini ale timpului.
Bibliografie:
Anthropology: The Long Lives of Fairy Tales de Mark Pagel
Fairytales much older than previously thought, say researchers
https://www.theguardian.com/books/2016/jan/20/fairytales-much-older-than-previously-thought-say-researchers?CMP=fb_gu
Comparative phylogenetic analyses uncover the ancient roots of Indo-European folktales
https://royalsocietypublishing.org/doi/full/10.1098/rsos.150645
Some fairy tales may be 6000 years old
https://www.sciencemag.org/news/2016/04/some-fairy-tales-may-be-6000-years-old#
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
5