Desi sulnt doua civilizatii separate si diferite, cu folclor si culturi complexe, sistemul indian de caste si sistemul feudal japonez bazat pe clase au multe trasaturi in comun. Totusi, cele doua sisteme sociale sunt similare in multe privinte importante. Depinde foarte mult de perspectiva.
Ambele sisteme au patru categorii principale de oameni pe care se bazeaza, iar altii cad total in afara sistemului.
In sistemul indian, cele patru caste sunt urmatoarele: Brahmins, sau preotii hindusi, clasa numita Kshatriyas, regii si razboinicii, Vaisyas, adica fermierii, comerciantii si artizanii si Shudras, fermierii chiriasi si servitorii.
Sub acest sistem de caste erau cei “de neatins”, ce erau considerati atat de impuri incat celelalte patru caste puteau fi contaminate de atingerea lor sau chiar daca stateau in preajma lor. Ei faceau muncile murdare ca macelaritul, pielaria etc. Acesti “de neatins” sunt cunoscuti si ca dalits sau harijans.
Sub sistemul feudal japonez existau, deasemenea, tot patru clase: samuraii, razboinicii, fermierii, artizanii si negustorii.
Ca si in cazul celor “De neatins” din India, o parte din populatia Japoniei cadea sub acelasi stigmat. Acestia erau burakumin si hinin. Burakumin serveau in special aceleasi scopuri ca si cei din India, referindu-ne la slujbele considerate murdare, ca si pregatirea inmormantarilor. Hinin erau actori, muzicieni ambulanti si criminali condamnati.
Originea sistemelor de caste in India si Japonia
Sistemul indian s-a ridicat din credinta hindusa in reincarnare. Comportamentul unui suflet din viata anterioara va determina statutul noi sale reincarnari in viata viitoare. Castele erau ereditare si inflexibile. Singurul mod in care puteai scapa dintr-o casta inferioara era sa fii extrem de virtuos in aceasta viata, sperand ca vei renuaste intr-o casta superioara in viata viitoare.
Sistemul feudal japonez pe patru straturi avea la baza filosofia lui Confucius, mai degraba decat religia. Potrivit acestor principii confucianiste, fiecare om isi cunoaste locul intr-o societate ordonata, si ii arata respectul cuvenit celor de deasupra sa. Barbatii erau mai importanti decat femeile, batranii erau mai presus de tineri. Fermierii veneau imediat dupa clasa conducatoare a samurailor, pentru ca ei produceau mancarea de care toata celelalte clase depindeau.
Desi cele doua sisteme par similare, credintele care au stat la baza lor si a filosofiei lor sunt foarte diferite.
Cititi si despre:
India – alte lumi, alte credinte
Confucius
Cultura japoneza: zeii si mitologia japoneza
Diferente intre sistemele sociala din India si Japonia
In sistemul social feudal japonez, shogunul si familia imperiala erau deasupra sistemului de clase. La indieni, nimeni nu era deasupra castelor. Pana si regii si razboinicii faceau parte din aceeasi casta secundara – Kshatriyas.
Cele patru caste din India erau de fapt subdivizate in mii de alte sub-caste, fiecare cu o specificatie clara. Sistemul de clase japonez nu era divizat astfel, poate din cauza populatiei japoneze restranse ca numar si mai putin impartita etnic si religios.
In sistemul japonez, calugarii buddhisti si calugaritele erau in afara structurii, outsideri. Nu erau considerati josnici sau murdari, doar detasati de ordinea sociala. In sistemul indian, prin contrast, clasa sacerdotilor, preotii, erau cea mai inalta casta – Brahmins.
Potrivit lui Confucius, fermierii erau mai importanti decat negustorii, pentru ca ei produceau hrana de care depindea intreaga societate. Negustorii, pe de alta parte, nu faceau decat sa profite de pe urma comertului cu produsele altora. Asadar, fermierii erau pe locul doi, iar negustorii pe locul patru. In sistemul indian insa, negustorii si cei care detineau pamanturi erau amestecati in casta numita Vaisya, care era a treia din cele patru caste primare – varnas.
Asemanari si comparatii intre sistemele de clase din India si Japonia
In ambele structuri sociale, razboinicii si conducatorii erau aceiasi. Categoriile determinau felul muncii pe care o vei face toata viata si atributiile tale.
Ambele sisteme aveau acei oameni “murdari” rupti de societate. Chiar si astazi, aceste grupuri au parte de acelasi tratament.
Samuraii japonezi si brahmanii indieni erau considerati a fi mult peste grupul imediat urmator. In alte cuvinte, spatiul dintre primele doua clase sociale erau mult mai mare decat in cazul celorlalte grupuri.
In final, ambele sisteme serveau acelasi scop, impunand ordinea si controland interactiunile sociale in aceste societati complexe.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.