Din punct de vedere al intinderii sale, Caras Severin se plaseaza pe locul trei in topul marilor judete ale tarii noastre, detinand o bogata zestre de obiective turistice de o frumusete aparte, de neratat pentru cei ce bat cararile zonei.
Particularitatea acestei regiuni este legata pe de o parte de specificul geografic, care-i asigura o mare varietate de frumuseti naturale – dealuri inverzite, paduri, formatiuni muntoase, parauri, pesteri, vai, cascade, lacuri si nu in ultimul rand meandrele sud-vestice dunarene de la frontiera cu Serbia – iar pe de alta parte, de vestigiile si monumentele de arhitectura regasite la nivelul intregii sale intinderi, nu numai la Resita – resedinta de judet.
Mai mult decat atat: Caras Severin inglobeaza nu mai putin de patru arii protejate – parcuri nationale si naturale: Parcul National Semenic, Parcul National Cheile Nerei-Beusnita, Parcul National Domogled-Valea Cernei si Parcul National Portile de Fier.
Pentru toti cei ce doresc sa faca cunostinta cu alte puncte de atractie existente in acest judet in afara Resitei, iata in cele ce urmeaza zece propuneri interesante, demne de a fi apreciate la justa lor valoare:
- Teatrul Vechi – Oravita
Realizat in anul 1816 dupa planuri arhitecturale semnate de ion Niuni, similare celor ce apartin teatrului Burtheater din Viena, Teatrul Vechi din Oravita este primul edificiu banatean construit din piatra, dar si prima cladire de pe Batranul Continent care a beneficiat de iluminare incandescenta cu lampi pe baza de acetilena.
Decoratiunile interioare rococo ale acestui edificiu sunt cu adevarat impresionante, gratie ideilor arhitectului vienez Ieronimus Platzger si picturii de la nivelul Cortinei Mari, realizata de Francisc Zech.
Scena acestui teatru a gazduit in trecut spectacole care s-au bucurat de un succes rasunator, de la cele sustinute de trupa Pascaly, avandu-l chiar pe Mihai Eminescu pe post de sufleur si pana la cele ale unor ansambluri teatrale de prestigiu international.
- Cascada Bigar
Nu poate fi parasit Carasul fara sa fi dat mai intai o ocheada Cascadei Bigar din Bozovici: a fost declarata in anul 2013 drept fara egal in categoria celor mai spectaculoase astfel de caderi de apa de pe intreaga planeta, potrivit aprecierilor specialistilor de la The World Geography, fotografiile realizate in acest loc facand efectiv inconjurul lumii.
Irizatiile de un albastru ireal, datorate unui bogat continut calcaros la nivelul izbucului se despletesc intr-o splendida tesatura sub lumina razelor soarelui, asemenea unei desavarsite picturii vii, a carei frumusete taie rasuflarea privitorului ocazional.
- Lacul Ochiul Beiului
Cristalinul intens al acestei acumulari de apa a alimentat legendele locale potrivit carora s-ar fi format din lacrimile unui crai cu ochi albastri, indragostit nebuneste de fiica unui pastor. Disperat din pricina ca tatal sau, un Bei neinduplecat, a poruncit servitorilor sa ucida fata, tanarul varsa lacrimi amare si-si puse la randul sau capat vietii; din lacrimile sale s-ar fi format un lac cu apa cristalina, ca simbol peren al puritatii sale sufletesti si a sentimentului profund pe care-l nutrea pentru frumoasa asasinata miseleste din ordinul Beiului.
Un aspect cu totul si cu totul deosebit legat de acest lac este reprezentat de faptul ca apele sale nu ingheata pe timpul iernii, intrucat bazinul este alimentat continuu din suvoaiele unui izvor submers.
O alta legenda asociata acestui loc incantator este cea care insoteste Noaptea de Sanziene, cand batranii de prin partea locului sustin ca pe marginea lacului si in poienitele aflate in imediata sa vecinatate, s-ar aduna ielele ca sa dantuiasca si apoi sa se scalde in undele cristaline.
- Pestera Lacul Dracului
Un alt lac, dar de aceasta data cu apa de un albastru-cobalt de-a dreptul fascinant, este cel rsarit ca prin minune dupa prabusirea tavanului unei pesteri-gazda: Lacul Dracului.
Profund de circa 12 metri, este cel mai intins lac cu specific carstic din tara noastra, avand o suprafata de aproximativ 700 de metri patrati.
Oglinda apei acestui lac isi schimba culoarea in functie de intesitatea luminii, reflectand cerul intr-un mod cu totul si cu totul aparte si inundand periodic segmentul abrupt ramas di pestera, lung de circa 70 de metri.
- Parcul cu mori de apa – Valea Rudariei
Si Valea Rudariei rezerva surprize turistice deosebit de placute: complexul mulinologic pe care-l gazduieste cuprinde 22 de mori de apa (initial erau 51, dar numai 22 sunt inca functionale), situate pe ambele laturi ale apelor raului Rudaria.
Particularitatea acestor mori este legata nu numai de aspectul si functionalitatea lor efectiva, ci si de faptul ca fiecare din acestea detine un nume, dobandit fie de pe urma vreunei legende locale, fie gratie numelui de familie a constructorului care a cladit-o.
Morile sunt folosite si azi de localnici, indeosebi pentru macinatul porumbului, dar si pentru alte tipuri de cereale, iar cand una din ele se defecteaza, oamenii se grabesc s-o puna la punct cum se cuvine, morile constituind una din atractiile turistice de care sunt foarte mandri.
- Cazanele Dunarii
De indata ce Dunarea patrunde pe teritoriul romanesc, stramtoarea prin care-si revarsa apele printre terenurile muntoase ale zonei, formeaza un lant de bazine prin care suvoaiele se involbureaza trecand in mare viteza, ca si cum ar clocoti in cazane imense, de unde si numele acestei atractii turistice aparte.
Mai mult decat atat: oamenii au separat „Cazanele Mici” de „Cazanele Mari”, primele fiind regasite pe o lungime de circa 3 kilometri, intre malul romanesc strajuit de coma muntoasa a Ciucarului Mic si malul sarbesc, marcat de Mali Strbac, in timp ce cele de pe urma se afla intre Ciucarul Mare si Veliki Strbac.
Calatorul ocazional are posibilitatea de a admira din acest loc si chipul lui Decebal sculptat intr-o stanca de circa 55 de metri inaltime, din judetul invecinat, Mehedinti.
- Cetatea Cuiesti – Bocsa
Purtand marturie pentru o zbuciumata istorie locala, cetatea medievala Cuiesti se inalta odinioara semeata la circa 125 de metri deasupra Barzavei, pe colina cea mai inalta a dealului cunoscut sub denumirea de „Buza Turcului”.
Cetatea facea parte dintr-un sistem de aparare complex, alcatuit dintr-un grup de edificii similare, construite cu scopul apararii accesului spre valea Barzavei.
Povestea Cetatii Cuiesti starneste si azi polemici in randurile arheologilor si istoricilor, intrucat inca nu s-a stabilit cu precizie perioada in care a fost construita: in ciuda atestarilor documentare care o pomenesc deja in 1330, cetatea pare sa fi existat in locul respectiv dintr-o perioada mult mai timpurie, care se pierde in negura vremurilor.
Exista opinii potrivit carora Cetatea Cuiesti ar fi una si aceeasi cu Cetatea Bocsei, dar nu putini sunt cei ce sustin ca adevarata „Cetate Pietroasa” cum s-ar traduce denumirea acesteia dupa termenul maghiar „koves”, s-ar fi aflat intr-un punct misterios, dificil de identificat in ziua de azi.
Resturile zidurilor din piatra care pot fi zarite azi pe culmea dealului sunt declarate oficial ca apartinand Cetatii Bocsa.
- Cheile Carasului – Carasova
Formeaza o vasta arie protejata cu statut de rezervatie naturala, ce se intinde pe o suprafata de circa 578 de hectare, in plaiurile muntoase din zona confluentei paraului Comarnic cu Carasul, apartinand de comuna Carasova.
Este vorba despre una din cele mai salbatice si mai spectaculoase formatiuni de tip chei din intreaga tara, oferind cu generozitate gazduire unui mare numar de specii de plante si animale, intr-un peisaj mirific, desprins parca din povesti.
- Trei Ape – Brebu Nou
La circa 35 de kilometri de Resita, la o altitudine de aproximativ 850 de metri, regasim un veritabil colt de rai, in care armonia naturii, linistea si aerul pur ofera calatorului o adevarata oaza de relaxare: statiunea Trei Ape.
Obiectivul ofera tot ceea ce si-ar putea dori un turist aflat in cautare de pace in mijlocul naturii, departe de aglomerarile urbane, de zgomot, fum si stres: plaja pe malul lacului, sport nautic, baze de tratament, trasee montane, pensiuni si pescuit.
In plus, pasionatii de jazz se pot delecta cu muzica lor preferata in fiecare an, odata cu organizarea Festivalului de Jazz de la Garana, in imediata vecinatate a lacului Trei Ape.
- Pestera Buhui
Din bogata zestre de pesteri a Judetului Caras Severin, Pestera Buhui constituie una din cele mai graitoare marturii vizand minunile pe care le creeaza natura: in maruntaiele Muntilor Aninei, intinzandu-se pe o lungime de peste trei kilometri, galeriile sale spectaculoase formeaza din loc in loc sali largi cu bolte arcuite, valuri stalagmitice si canale abrupte prin care se strecoara in fuioare apele paraului Buhui.
Inca din anul 1969 pestera a fost propusa spre a fi incadrata in categoria rezervatiilor speologice la nivelul carora continua cercetarile stiintifice hidrologice, carstice si biospeologice, deopotriva.
Bogata verietate a aspectelor oferite de buclele galeriilor, cascadele interioare si salile cu impresionante acumulari de concretiuni, pestera este putin vizitata insa din pricina meandrelor sale salbatice – este nevoie de echipament special si de experienta pentru a o putea admira in toata splendoarea sa.
„Aici e mai bine sa intram in varful picioarelor, cum se spune, caci locurile sunt inca neintinate, nepoluate, iar apa izvorului este de o purete remarcabila; turistul trebuie sa fie cu bagare de seama si sa respecte aceste daruri nepretuite pe care pestera le ofera – au ramas putine locuri in tara care nu poarta inca o amprenta nefericita de pe urma contactului lor cu omul”, scria Vasile Boroneant in lucrarea sa intitulata „Arheologia pesterilor si minelor din Romania” (2000).
Bibliografie:
- Valeriu, Leu – „Cartea si lumea rurala in Banat 1700-1830”, 1996;
- Perianu, Dan Gh. – „Istoria locomotivelor si a cailor ferate din Banatul Montan”, 2000;
- Boroneant, Vasile – „Arheologia pesterilor si minelor din Romania”, 2000;
- Luca, Sabin Adrian – „Repertoriul arheologic al judetului Caras Severin”, 2004
- Iliesiu, Nicolae – „Monografia istorica a Banatului: judetul Caras”, 2011.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.