Cum sa te pregatesti de sfarsitul lumii? Top 10 variante

Traim intr-o epoca in care miliarde de informatii sunt distribuite la nivel global si odata cu acestea, experiente, recomadari, sugestii, temeri si masuri de prevedere impartasite de unii si de altii, pentru a face fata unor situatii neprevazute, printre care se numara si… sfarsitul lumii.

 

Sfarsitul lumii: intre utopie macabra si scenariu pentru care se fac pregatiri speciale

Un subiect mai generator de polemici decat cel al scenariilor apocaliptice menite sa marcheze ultimele ceasuri ale omenirii e dificil de identificat: unii sustin ca ar fi vorba despre o fantezie in salsa utopica, in timp ce altii se plaseaza la polul opus, sugerand ca ar fi cazul sa ne pregatim cu maxima seriozitate pentru un eveniment de acest gen.

Socotind ca perceptele biblice care trateaza acest subiect au fost dublate de-a lungul timpului de o serie intreaga de teorii mai mult sau mai putin justificate, potrivit carora lumea, asa cum o cunoastem noi azi, va lua sfarsit la un moment dat, iata in cele ce urmeaza cinci scenarii ipotetice de la oamenii de stiinta, corelate unei astfel de situatii:

1. Ploaia de asteroizi care s-ar putea abate asupra planetei noastre: este vorba despre posibilitatea ca Pamantul sa sfarseasca bombardat efectiv de corpuri ceresti cu dimensiuni superioare meteoritilor, considerand ca e suficient ca un singur astfel de obiect, avand diametrul de aproximativ cinci kilometri, sa loveasca suprafata terestra, pentru a provoca un impact cu efecte devastatoare la nivel global;
2. Schimbarile climatice drastice, cu consecinte ireversibile pentru Terra: o ipoteza indelung dezbatuta in mediile academice si nu numai, care vizeaza transformarile extreme rezultate in urma anumitor fenomene ale naturii pe care omul nu le poate controla cu niciun chip – cutremure, schimbari radicale de temperatura, uragane, secete cumplite si indelungate sau inundatii catastrofale de pilda;
3. Razboiul nuclear: un argument care nu necesita indelungi reflectii pentru a-i intui efectele devastatoare;
4. Pandemia (sau epidemia extinsa cu rapiditate pe teritorii vaste): un scenariu pe cat de macabru pe atat de posibil – in opinia specialistilor de la Future of Humanity Institute din cadrul Oxford University, se presupune ca omenirea s-ar putea confrunta la un moment dat cu o boala molipsitoare fara leac, de pe urma careia foarte putini ar reusi sa se salveze;
5. Eruptia violenta a unuia sau a mai multi vulcani in lant, care ar putea satura atmosfera cu pulberi nocive, impiedicand efectiv patrunderea luminii soarelui pana la suprafata planetei condamnate astfel la moarte prin congelare.

Desi lista suna cat se poate de lugubru, oamenii cu un spirit ceva mai intreprinzator, au socotit de cuviinta ca n-ar fi rau sa ne pregatim – fizic, psihic si din punct de vedere al resurselor materiale – si pentru o astfel de situatie catastrofala.

 

American Preppers – supravietuitorii de la sfarsitul lumii

Inca de pe la jumatatea secolului trecut a inflorit moda pregatirilor pentru supravietuirea in cazul evenimentelor catalogate drept „apocaliptice” care s-ar putea abate asupra omenirii, luand astfel nastere conceptul de „preppers”, cu sensul de pregatiri speciale pentru situatii catastrofale sau cu cel de „instructori” pentru intampinarea zilei judecatii.

Ideea a avut priza la public si s-a extins din America si pe Batranul Continent, favorizand publicarea de materiale dedicate, brosuri, instructiuni si date statistice, care au avut drept efect cresterea volumului de vanzari la produsele specifice prevazute in paginile acestor lucrari.

In timp ce unii zambesc neincrezatori ori de cate ori se abordeaza acest subiect, altii il trateaza cu maxima seriozitate, justificandu-si atitudinea prin prisma teoriei potrivit careia e mai intelept sa fii pregatit pentru o situatie de criza chiar daca rade lumea de tine, decat sa-ti dai cu stangu’n dreptu’ in momentul in care criza-ti vara frica-n oase…

Analizand cateva din recomandarile acestor specialisti in materie, se disting trei vectori de orientare a pregatirilor pentru situatii catastrofale:

1. Pregatirea psihologica, menita sa intareasca individul din punct de vedere emotional pentru a face fata cu brio momentelor de panica firesti intr-o astfel de conjunctura dramatica;
2. Pregatirea fizica, cea care vizeaza cultivarea unei discipline alimentare si a unui mod de viata sanatos, implicand efectuarea de exercitii fizice zilnic, antrenamente si initiere in tehnici de autoaparare;
3. Procurarea unor kit-uri dedicate situatiilor catastrofale, din care nu lipsesc articole de imbracaminte cu rol de protectie, unelte, medicamente de baza si materiale de prim ajutor.

Strategiile, actiunile si masurile de siguranta recomandate variaza in functie de autor, dar numitorul comun al acestora este legat de tema salvarii propriei persoane si/sau a familiei, prezentand diferite situatii critice din care se poate iesi cu un minim de cunostinte specifice, dar cu ceva mai multa putere de vointa.

 

Pivotul central al rationamentului unui prepper istet

Rationamentul ce caracterizeaza un prepper iscusit prezinta o idee centrala deosebit de interesanta, care-l ajuta sa se concentreze permanent pe identificarea de solutii la probleme instantanee si anume cea potrivit careia „nimic nu e sigur, deci cu atat mai putin prevederea variabilitatii parametrilor climatici, sociali si temporali”.

In baza acestui principiu, lucrurile pe care in momentul de fata le consideram ca facand parte in mod firesc din viata noastra de zi cu zi, s-ar putea sa ne lipseasca la un moment dat cu desavarsire, propulsandu-ne rapid in „zona rosie” a disperarii.

Este vorba despre hrana, apa, electricitate sau combustibili – elemente ce fac parte dintr-un sistem din care e suficient sa se strice o rotita pentru a da totul peste cap. Este firesc asadar ca un prepper sa recomande o atitudine prevazatoare in acest context, invitandu-ne sa ne asiguram ca dispunem de provizii rezonabile de hrana cu termen lung de valablitate, baterii pentru lanterne si ceva combustibili pentru improvizarea unor surse de caldura ad-hoc.

Profilul supravietuitorului tipic este marcat de spiritul disciplinat in materie de gestiune a situatiilor de urgenta, implicand mentalitatea celui ce nu vrea sa fie dependent de tehnologie si-si cultiva simtul autonomiei, stabilindu-si drept obiectiv fundamental sa se descurce perfect de unul singur in caz de nevoie.

 

Bugging In si Bugging Out – stategii esentiale pentru supravietuire

Bugging In – este strategia care prevede adapostirea pe lunga durata in casa sau intr-un refugiu anume, socotit sigur intrucat a fost pregatit dinainte pentru situatii speciale, cum ar fi de pilda un beci sau un bunker, bine puse la punct din punct de vedere al proviziilor. Strategia presupune pur si simplu ca individul se poate pune la adapost astfel, rezistand in locul respectiv pana ce trece pericolul initial.

Bugging Out – prevede abandonarea locuintei in urma unui eveniment catastrofal pentru a cauta refugiu intr-un loc situat la o distanta suficient de mare epicentrul fenomenului, pentru a se putea socoti in siguranta. Bugging Out nu e o simpla forma de a da bir cu fugitii, ci implica de asemenea o pregatire anterioara, planificarea destinatiei, a traseului ce urmeaza a fi de parcurs si a lucrurilor absolut necesare intr-o astfel de cursa contra cronometru.

In SUA, termenul de „72 hours bag” este deosebit de popular, avand semnificatia unui rucsac indesat cu de toate, sau mai exact cu obiecte necesare in situatii de criza, recomandate de Federal Emergency Management Agency (F.E.M.A.) – un soi de „Protectie Civila” care-si ia rolul foarte in serios.

Este vorba despre un articol care ar trebui sa se regaseasca in casa fiecarui cetatean si care, cel putin in teorie, ar asigura supravietuirea individului timp de maxim 72 de ore, cu conditia ca acesta sa nu fie complet paralizat de frica.

Tot americanii sunt cei care au lansat si expresia „bug out vehicle”, desemnand astfel un mijloc de transport cu care individul se va putea deplasa de la locul dezastrului la cel in care se poate considera in siguranta, presupunand desigur, ca ar exista drumuri accesibile pentru a duce la bun sfarsit o astfel de misiune.

 

Ce fel de provizii recomanda F.E.M.A.?

Unul din punctele cele mai importante marcate pe lista pregatirilor pentru situatii catastrofale este reprezentat de asigurarea proviziilor necesare pentru supravietuire.

Iata ce cuprinde un astfel de „pachet dedicat”:

1. Apa potabila pentru uz personal, pentru gatit si pentru igiena corporala si ambientala, alaturi de instrumentarul pentru filtrat si potabilizat apa;
2. Hrana in conserve cu termen lung de valabilitate;
3. Medicamente de tot felul, mai cu seama in cazurile in care individul este deja diagnosticat cu o patologie anume;
4. Unelte si instrumente de uz general (franghii, cuie, ciocan, clesti, surubelnite, cutite etc.);
5. Arme si alte instrumente de aparare pentru siguranta persoanei si adapostului;
6. Articole pentru garantarea caldurii si luminii.

Desigur, sub umbrela pregatirilor pentru supravietuirea in cazuri de calamitati au inflorit din pacate tot soiul de culturi nocive, printre care se inscriu si entitatile ce comercializeaza produse ce frizeaza absurdul, fake-uri si medicamente periculoase, indeosebi in mediul online, pentru care preturile nu sunt tocmai de neglijat.

 

Ce parere au oamenii de stiinta?

Sunt ani de zile de cand oamenii de stiinta avertizeaza populatia globului asupra faptului ca viata, asa cum o cunoastem noi azi, se afla in pericol, dar asta nu i-a impiedicat pe oameni sa-si continue activitatile cu efecte daunatoare asupra ambientului, contribuind in mod mai mult sau mai putin constient la deteriorarea lui.

Compromiterea Barierei de Corali, disparitia unor specii de animale si plante, schimbarile climatice si aparitia unor fenomene cu efecte devastatoare asupra unor intinse teritorii par sa nu constituie semnale suficient de alarmante pentru om.

Sindromul nepasarii si superficialitatii omenesti a condus la exacerbarea unor conditii generatoare de dezechilibru in natura, ce ridica mari semne de intrebare asupra calitatii mediului in care isi vor duce viata generatiile urmatoare.

Daca aceste prerogative pot fi considerate sau nu elemente ce pot fi incadrate in lista riscurilor de natura apocaliptica, ramane la latitudinea fiecaruia dintre noi de stabilit, dar catastrofele cu care omul se poate confrunta la un moment dat constituie o tema cat se poate de serioasa, asupra careia poate ca ar fi intelept sa reflectam, spre binele nostru si al celor apropiati, dar si spre binele general, al acestei planetei pe care o numim „casa noastra”.

 

 

 

Bibliografie:

1. Lundin, Cody – „Quando si scatena l’inferno. Cosa ti serve per essere autosufficiente e sopravivere in caso di disastro”, 2012;
2. Foster, Gwendolyn Audrey Foster – „Hoarders, Doomsday Preppers, and the Culture of Apocalypse”, 2014;
3. King, Linda – „Preppers: Hystory and the Cultural Phenomenon”, 2014;
4. Gonzales, Laurence – „Le regole dell’aventura. Chi sopravive, chi muore e perche”, 2004.

 

 

Citeste si:

Cele mai grozave povesti de supravietuire