Europa, un continent stravechi. In granitele sale se afla minunatii naturale si umane fara rival. La capatul nordic, Europa ajunge pana la gheturile Cercului Polar Arctic.
La sud si vest, granitele sale sunt modelate de Marea Mediterana si Oceanul Atlantic. Departe in est, e marginita de padurile primordiale ale Rusiei, aproape de granita cu Asia. Desi Europa acopera jumatate din suprafata Americii de Nord, are 730 milioane de locuitori. E greu de gasit un loc nemarcat de oameni.
Europa actuala are o istorie lunga si complexa. Mii de ani de colonizari, invazii, revolutii si inventii ne permit sa reorganizam vechile modele ale naturii, adaptandu-le nevoilor noastre. La scara mare, povestea stravechii Europe pare extraordinara. Exista insa o poveste mai importanta,care se intinde pe 500 milioane de ani si ne spune despre evenimentele care au modelat cu adevarat continentul.
Acum 8.000 de ani, zgarie-norii din Frankfurt s-ar fi ridicat deasupra unei paduri primordiale ce se întindea de la Lisabona la Leningrad. In ultimii doua milioane de ani, Europa a oscilat intre ger si caldura intensa.
In timpul erelor glaciare, Amsterdamul si Londra ar fi fost sufocate de ghetari uriasi. In alte perioade, ar fi aratat
mai curand a Serengeti, in Africa.
Acum 50 milioane de ani, Viena si Parisul ar fi fost acoperite de mari tropicale. Acum 100 milioane de ani, Franta si Oxfordul ar fi aratat ca “Jurassic Park”. Acum 200 milioane de ani, Europa ar fi rivalizat cu Sahara.
Acum 300 milioane de ani, primele paduri acopereau continentul. Berlinul ar fi facut parte dintr-o padure tropicala.
Edinburgul sta pe vulcani stravechi care au zguduit Pamantul acum 500 miloane de ani.
Toate aceste evenimente au pus baza extraordinarului continent pe care-l numim Europa.
EUROPA – O ISTORIE A NATURII
GENEZA
Marginile nordice ale Europei sunt cele mai salbatice zone. Scandinavia e un tinut dominat de elementele naturii.
Vara, e scaldata in lumina soarelui de la miezul noptii, iar iarna, in umbrele fantastice ale aurorei boreale.
In acest labirint de fiorduri si insule, este ascuns cel mai indepartat trecut al Europei. Insulele norvegiene Lofoten
par lipsite de viata. Ele sunt insa inconjurate de cele mai bogate mari. Aici, furtunile din Atlantic lovesc cateva din cele mai vechi stanci din lume, care au aproape 3 miliarde de ani. Acest granit s-a format cu mult inainte de existenta Europei.
Aici, in Norvegia, exista indicii asupra nasterii Europei. Fiordurile si muntii fac parte dintr-un lant stravechi, al Caledonidelor, ce se intinde din Islanda si Scotia pana in Norvegia, munti care depasesc in prezent marginea vestica a continentului. In est, alti munti stravechi, Uralii, despart Europa de Asia. Ambele lanturi sunt dovada formarii
Europei, rezultatul unui proces care a inceput cu 500 milioane de ani in urma. Atunci, Europa era inca fragmentata.
Scandinavia se afla in oceanele sudice, Anglia si Tarile de Jos erau lipite de Antarctica, iar restul, aproape de Polul Sud. Toate aceste fragmente izolate de crusta, erau in miscare. Placile continentale sunt trase de fluxurile de roca topita
din mantaua Pamantului, la aproximativ 80 km adancime. Se deplaseaza doar cu cativa centimetri pe an, dar, in cateva milioane de ani, acesti centimetri se aduna. Ca un puzzle urias, Europa a fost asamblata treptat.
Fiecare impact a creat uriase semne de incretire. Roca a fost indoita ca si cum ar fi fost prinsa intr-o menghina uriasa
si fortata in sus, formand lanturi muntoase marete. Acestea au creat coloana vertebrala a Europei, ce rivaliza odata cu Himalaya. Formarea acestor munti stravechi a fost primul act al uniunii Europei. De atunci, Europa a parcusrs
jumatate din glob.
Acum 300 milioane de ani, era la ecuator.
In acest climat cald si umed, poalele celor mai vechi munti ai Europei au devenit leaganul primelor paduri din lume. Parisul ar fi fost sufocat de o padure tropicala luxurianta ce se intindea spre est, pe tot continentul. Nu era o padure obisnuita. Nu continea copaci, ci ferigi uriase, coada-calului, ale caror fosile s-au pastrat pefect in acest parc scotian. Ele ne ofera o imagine asupra minunilor botanice din padurile stravechi ale Europei. Acestea ajungeau la 30 m inaltime. Cu mult inainte ca pasarile sa apara pe planeta, aceste paduri din carbonifer, rasunau in zori, de sunetul unui cor diferit. Libelulele pradatoare erau comune, iar unele erau uriase. Meganeura, avea talia unui soim si deschiderea aripilor de peste 60 cm. Solul padurii era de asemenea lumea insectelor. Unele fosile ale unui miriapod arata ca acesta avea aproape doi metri. Peste 800 specii de gandaci se deplasau prin acest subarboret stravechi. Ei erau prada altor uriasi precum scorpionii. Unii aveau peste 70 cm lungime si un ac pe masura.
Aceste paduri mlastinoase erau colindate si de primele vertebrate terestre: amfibienii.
Carboniferul avea sa joace un rol esential in istoria Europei. Mostenirea lui de 300 milioane de ani avea sa revolutioneze in final lumea moderna. A fost o perioada cu activitate tectonica intensa. Pe masura ce pamantul ceda, marile inundau padurile de pe coasta. Ravasiti de furtunile musonice, copacii cazuti au fost acoperiti de straturi de nisip, apoi de noroi.
Peste milioane de ani, sedimentele formate au comprimat acea vegetatie in carbune. A fost nevoie de zece metri de straturi de padure doborata pentru a rezulta doar un metru de carbune. Cand iei în calcul grosimea tuturor
depozitelor de carbune din Europa, din Anglia pana in nordul Frantei si Germaniei, din Polonia si Ucraina, apare imaginea reala a imenselor paduri din carbonifer. Carbunele a stat la baza celei mai mari transformari din Europa.
Prezenta lui peste tot pe continent a fost o componenta vitalacare a facut din Europa leaganul revolutiei industriale si in cele din urma a transformat-o in puterea economica din zilele noastre.
Trecutul stravechi poate modela direct prezentul. Europa e acum cel mai organizat si industrializat continent de pe glob.
Asta se datoreaza pozitiei sale de acum 300 milioane de ani, langa ecuator. Cand padurile prosperau, s-au declansat alte evenimente ce aveau sa le afecteze pentru totdeauna.
Europa, in deriva spre nord, a fost zguduita de o alta serie de coliziuni monumentale.
Rezultatul aglomerarii tectonice a fost acesta: supercontinentul Pangaea.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.