Spirit creator si creatura infernala
De-a lungul istoriei, au existat mai multe reprezentari culturale ale paianjenilor în cultura populara, mitologie si în simbolism. De la mitologia greaca pana la folclorul african, paianjenul a fost utilizat în cultura umana pentru a reprezenta multe lucruri diferite, iar în ziua de azi personajele legate de el ne trimit inapoi in trecut. Iata cum Shelob din Stapânul Inelelor si Spider-Man din seria de benzi desenate si filmele cu acelasi nume isi pun amprenta asupra gandirii noastre. Paianjenul a simbolizat de-a lungul vremii rabdarea si perseverenta datorita tehnicii sale de vânatoare, asezand pânze si asteptand ca prada sa cada singura in capcana. Este, de asemenea, un simbol al raului si rautatii pentru ca veninul lui este otravitor si provoaca o moarte lenta si dureroasa, care este adesea vazuta ca un blestem. În plus, paianjenul a inspirat creatiile oamenilor inca de la geoglifele din era pre-columbiana pana la spectacolele de pe Broadway sau curentul SF steampunk.
Desi nu toate speciile de paianjeni tes panze ca sa vâneze prada, numeroase culturi atribuie aceasta capacitate si o leaga de originea torsului, a împletiturilor, tesutul plaselor sau alte asemenea activitati. Tesutul panzelor a asociat, deasemenea, paianjenul cu miturile creatiei, pentru ca ei aparent isi pot crea si tese propriile lumi din substanta corpului lor. Paianjenii au fost centrul temerilor, povestilor si mitologiilor unor culturi diferite de secole. intregi. Filozofii folosesc adesea pânza de paianjen ca o metafora sau analogie, iar termeni contemporani precum World Wide Web evoca legatura subliminala pe care o impune acest simbol.
Folclorul si mitologia
Paianjenul, împreuna cu panza sa, este prezentat în fabule mitologice, cosmologie, reprezentari artistice, spirituale si în traditiile orale din întreaga lume inca din cele mai vechi timpuri.
În Egiptul antic, paianjenul a fost asociat cu zeita Neith în aspectul ei de tesator al destinelor, aceasta legatura continuând mai târziu prin zeita babiloniana Ishtar si zeita greaca Athena, care a fost mai târziu echivalata cu zeita romana Minerva .
Una dintre legendele notabile mai vechi care explica originea paianjenului vine de la povestea greaca a competitiei esuate între Athena zeita si Arachne, uneori descrisa ca o printesa. Mitul este mentionat de Virgil, dar este mai cunoscut dim Metamorfozele lui Ovidiu, cuvantul grecesc “Arachne” înseamnand “paianjen”.
Acest mit vorbeste despre Arachne, fiica unui celebru vopsitor tyrian din Lydia, care ajunge celebra in arta tesutului si o provoaca pe insasi zeita Athena la un concurs. Athena împleteste scena victoriei sale asupra lui Poseidon în timp ce Arachne a împletit o tapiserie cu multe episoade de infidelitate intre zeii din Olimp, care au înfuriat-o amarnic pe Athena. Zeita a recunoscut ca tesatura muritoarei era perfecta, dar i-a distrus tapiteria si a blestemat-o sa traiasca cu vina vesnica. Din tristete, Arachne s-a spânzurat. Fiindu-i mila de ea, Athena adus-o înapoi la viata ca un paianjen folosind otrava aconitum, dar a lasat paianjenului abilitatea de a tese pentru a-si aduce aminte.
În mitologia africana, paianjenul este personificat ca o divinitate creatoare Anansi, dar si ca un jongler-sarlatan, un adevarat trickster in folclorul traditional african. In Africa de Vest paianjenul e cunoscut ca matusa Nancy (sau sora Nancy), în Indiile de Vest si in alte parti ale Americi. Aceste povesti sunt alegorice, se spun copiilor si predau o lectie de morala.
Culturile din America de Nord au descris în mod traditional paianjeni. Indienii nativ americani Lakota au un astfel de trickster in mitologia lor. Zeitatea Iktomi este uneori descrisa în aceasta forma. În mitologia nativ americana, paianjenul este, de asemenea, prezent în legenda despre nasterea constelatiei Ursa Maior. La indienii Hopi, mitul creatiei este legat de Bunica Paianjen care a creat lumea prin teserea panzei. La fel si la indienii Navajo, nemaipunand la socoteala influenta foarte mare a unui personaj asemanator (profesor si invatator) care apare in povestile triburilor sud-vestice.
La popoarele din America de Sud, in special la populatia antica Moche din vechiul Peru era adorata natura, de aceea la Nazca apar astfel de animale.
Paianjenii sunt reprezentati si în arta australiana indigena, în roci si picturi pe scoarta de copac si pentru totemurile de clan. Insularii din Oceania si Micronezia cred ca Lordul Paianjen sau Batranul Paianjen a creat universul si lumea. In Japonia, paianjenii pamantului pot insela si provoca iluzii in mituri, iar eroii ii infrunta.
Traditia orala islamica sustine ca în timpul Hijra, calatoria de la Mecca la Medina, Profetul Mahomed era urmarit de soldati si s-a refugiat in Pestera Thawr. Povestea spune ca Allah i-a cerut unui paianjen sa teasa o panza la intrarea pesterii, iar Mahomed a scapat teafar intrucat soldatii au trecut de pestera fara sa o mai verifice. De atunci, se crede ca paianjenul trebuie respectat. O poveste similara apare în traditia evreiasca, cand David este urmarit de regele Saul.
Reputatie negativa pe buna dreptate?
Desi in lumea antica era considerat respectat si chiar sfant, creator al universului prin panza lui, deabia in 1842 cand a aparut nuvela Paianjenul Negru de Jeremias Gotthelf, paianjenul devine reprezentantul raului. În aceasta poveste alegorica, care a fost adaptata de multe ori, paianjenul simbolizeaza faptele rele si reprezinta consecintele morale ale pactului cu diavolul.
Paianjenii reapar ca teme in lucrarile lui JRR Tolkien reprezentand raul, decadenta, putreziciunea. Ungoliant si Shleob urmeaza in Stapânul Inelelor. Imaginatia lui Tolkien merge mai departe inzestrandu-i cu colti, abilitatea de a tese panze negre si gigantism.
Chiar mai recent, paianjenii reapar in carti, cum ar fi romanul fantasy Harry Potter si Camera Secretelor de J.K. Rowling unde giganticul Aragog este un animal de companie.
Universul Marvel si benzile desenate ii aduc pe ecrane pe Spider Man, Spider-Woman, Spider-Girl, Scarlet Spider, Venom, Araña, Black Widow si Tarantula. Filmele horror de obicei readuc la viata invazia paianjenilor si Arahnofobia. Jocuri precum Dungeons & Dragons si World of Warcraft reinventeaza astfel de creaturi.
Miturile lumii
Indienii se intreaba inca din textele vedice daca paianjenul este mesterul tesaturii lumii sau creatorul valului de iluzii (maya) care ascunde Suprema Realitate. Epifanie lunara prin excelenta, paianjenul este situat ca simbolistica in miezul problematicii hinduismului si buddhismului. Paianjenul simbolizeaza in mitul grecesc decaderea fiintei care a vrut sa se ia la intrecere cu Dumnezeu. Astfel, simbolismul paianjenului se regaseste in fondul cultural indo-european, supus multor interpretari, care se regasesc, raspandite, izolate sau separate, intr-o infinitate de arii culturale. Poate fi usor socotit creator cosmic, divinitate superioara sau demiurg. La africani, el creaza oamenii si astrele, el apare ca erou civilizator, prima fiinta, sfetnic al zeului suprem, mijlocitor, stapan al soartei (prezicator – in Camerun). Ghicitul cu ajutorul paianjenilor era practicat in vechiul imperiu incas.
Mergand chiar mai departe, paianjenul devine uneori simbol al sufletului sau animal psihopomp. In Asia centrala si Siberia el reprezinta sufletul eliberat din corp. La azteci el devine simbolul zeului infernului. In Vietnam e o forma a sufletului care doarme si daca omori unul risti sa ucizi trupul parasit de acesta.
Tocmai din cauza acestor elemente, paianjenul a ajuns sa reprezinte un grad superior de initiere la indigenii bambara. In fine, psihanalistii, Platon, si chiar Upanisadele ne arata ca legatura dintre paianjen si firul sau e asemanatoare omului si lumii sale, creatiei si creatorului sau.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Foarte frumos!
Pingback: Mitul Omului-paianjen: Spiderman - Mythologica.ro