Indiana Jones si Antikhytera – Cadranul Destinului explicat

Mecanismul Antikhytera sau Cadranul Destinului (Dial of Destiny) cum va fi cunoscut de acum incolo datorita noului film Indiana Jones exista cu adevarat. Sursa de inspiratie a filmului in care joaca celebrul arheolog Indiana Jones, interpretat de Harrison Ford, este cat se poate de reala si a fost descoperita in 1900. Nu va faceti griji, nu exista spoilere din filmul Indiana Jones!

Am scris prima oara despre Mecanismul Antikhytera in 2009 pe www.descopera.org si apoi aici https://mythologica.ro/arheologia-stiinta-fascinatiei/

Cum ar fi sa gasesti printre ramasitele unui naufragiu ceva nemaivazut? Ceva imposibil? Ceva cu mult inaintea timpului sau? Ba chiar al tau! Un instrument ce putea prevede eclipsele, pozitiile astrelor si miscarile ceresti ale stelelor si planetelor, un adevarat computer astronomic antic. O acuratete deosebita, o minte sclipitoare. Oare cum au inteles anticii stiinta? Instrumentul dateaza din 100-150 era noastra.

Iar astazi, pentru ca se vorbeste atat de mult despre aceasta descoperire, haideti sa vedem unde legenda devine adevar istoric, ce rol are acest mecanism, cat de antic este? E oare primul computer din lume sau doar un alt mister?

 

Ce este mecanismul Antikhytera?

Este posibil ca oamenii de stiinta sa fi realizat în sfârsit un model digital complet pentru dispozitivul mecanic vechi de mai bine de 2.000 de ani, numit mecanismul Antikythera. Unele teorii au sustinut pana acum ca acest puzzle ar putea fi chiar primul computer din lume.

Descoperite pentru prima data într-un naufragiu din epoca romana de catre scafandrii greci ce cautau bureti, în anii 1900, fragmentele unui instrument de marimea unei cutii de pantofi, odata umplute cu roti dintate si folosite pentru a prezice miscarile corpurilor ceresti, a derutat si uimit generatii de cercetatori de atunci.

Fragmentele descoperite constituiau doar o treime dintr-un dispozitiv mai mare: o cutie de viteze manuala extrem de sofisticata, capabila sa prezica cu precizie miscarile celor cinci planete cunoscute de grecii antici, precum si soarele, fazele lunii si eclipsele de soare si de luna – afisându-le pe toate în raport cu calendarul evenimentelor antice, cum ar fi Jocurile Olimpice.

Cu toate acestea, în ciuda anilor de cercetari si dezbateri minutioase, oamenii de stiinta nu au reusit niciodata sa reproduca pe deplin mecanismul care a condus dispozitivul uimitor, sau calculele utilizate în proiectarea acestuia, din fragmentele de alama batute si corodate descoperite în epava.

Dar acum, cercetatorii de la University College din Londra spun ca au recreat pe deplin designul dispozitivului, din calculele antice folosite pentru a-l crea, si acum îsi pun la punct propriul instrument pentru a vedea daca designul lor functioneaza.

„Munca noastra dezvaluie mecanismul Antikythera ca o conceptie frumoasa, tradusa printr-o inginerie superba într-un dispozitiv de geniu”, au scris cercetatorii pe 12 martie în jurnalul cu acces deschis Scientific Reports . „Contesta toate preconceptiile noastre despre capacitatile tehnologice ale grecilor antici”.

De ce si-ar dori cercetatorii sa recreeze Antikythera?

Cercetatorii au vrut sa recreeze dispozitivul din cauza întregului mister care îl înconjoara, ca o modalitate de a ajunge la intelegerea fenomenelor ce i-au determinat pe grecii antici sa creeze o asa minunatie tehnologica. În plus, nimeni nu a creat vreodata un model al asa-numitului Cosmos care sa se împace cu toate dovezile fizice.

„Distanta dintre complexitatea acestui dispozitiv si altele realizate în acelasi timp este infinita”, a declarat coautorul Adam Wojcik, om de stiinta la UCL, pentru Live Science. “Sincer, nu exista nimic asemanator care sa fi fost vreodata gasit. Este dintr-o alta lume.”

Rotile complicate care au alcatuit mecanismul dispozitivului sunt la o scara pe care te-ai astepta sa o gasesti într-un ceas al bunicului, dar singurele alte roti dintate descoperite din aproximativ aceeasi perioada sunt mult mai mari caracteristice unor baliste sau arbalete mari si catapulte.

Aceasta sofisticare ridica o multime de întrebari cu privire la procesul de fabricatie care ar fi putut crea un instrument atât de complicat si unic, precum si de ce a fost descoperit doa unul singur? De ce a fost descoperit numai unul pe o nava veche scufundata în largul insulei Antikythera.

“Ce facea pe nava aceea? Am gasit doar o treime; unde sunt celelalte doua treimi? S-au corodat? A functionat vreodata?” intreaba Wojcik. “Acestea sunt întrebari la care putem raspunde cu adevarat doar prin arheologie experimentala. Este ca si cum ai raspunde la modul în care au construit Stonehenge, haideti sa aducem 200 de oameni cu o frânghie si o piatra mare si sa încercam sa o tragem peste Câmpia Salisbury. Cam asa suntem noi incercand sa facem asta acum aici!”

Realizarea primului computer astronomic antic

Pentru a recrea modelul, cercetatorii s-au bazat pe toate cercetarile anterioare asupra dispozitivului, inclusiv pe cea a lui Michael Wright, fost curator la Muzeul de Stiinta din Londra, care a construit anterior o replica functionala. Folosind inscriptiile gasite pe mecanism si un model matematic despre modul în care se miscau planetele, care a fost conceput pentru prima data de filosoful grec antic Parmenide, ei au reusit sa creeze un model computerizat pentru un mecanism cu roti dintate suprapuse care se potrivesc într-un interior de doar 1 inch (compartiment adânc de 2,5 centimetri).

Modelul lor recreeaza fiecare angrenaj si cadran rotativ pentru a arata cum planetele, soarele si luna se misca peste Zodiac (vechea harta a stelelor) pe fata si fazele lunii si eclipsele pe spate. Replica foloseste vechea ipoteza greaca antica, acum învechita, ca toate cerurile se învârteau în jurul Pamântului .

Acum, ca modelul computerizat a fost realizat, cercetatorii doresc sa faca versiuni fizice, mai întâi folosind tehnici moderne, astfel încât sa poata verifica daca dispozitivul functioneaza, iar apoi utilizând tehnicile care ar fi putut fi folosite de grecii antici.

“Nu exista nicio dovada ca grecii antici au fost capabili sa construiasca asa ceva. Este într-adevar un mister”, a spus Wojcik. „Singura modalitate de a-l testa este de a-l reconstrui in modul antic grecesc.”

Exista, de asemenea, multe dezbateri despre cine a fost cel care a construit mecanismul Antikhytera. Multi oameni spun ca a fost Arhimede. Acesta a trait în aceeasi perioada în care a fost construit mecanismul si nimeni altcineva nu a avut acelasi nivel de abilitate inginereasca ca el. Arhimede a fost ucis de romani în timpul asediului Siracuzei, dupa ce armele inventate de el nu au reusit sa îi împiedice sa cucereasca orasul. In plus, exista si alte mistere: daca grecii antici au folosit tehnici similare pentru a realiza alte dispozitive, care nu au fost înca descoperite, sau daca asteapta sa fie gasite copii ale mecanismului Antikythera.

„Este un pic ca si cum un TARDIS ar aparea în epoca de piatra”, a spus Wojcik, referindu-se la mecanismul folosit pentru a calatori in timp de Doctor Who.

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 580 times, 1 visits today)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.