Istoria dambovitenilor este una din cele mai incarcate de semnificatii si evenimente romanesti, insasi resedinta de judet – Targoviste – constituind un emblematic tezaur in acest context, fiind resedinta domneasca si capitala in perioada 1396-1714.
Maretia si bogatia zestrei de vestigii si monumente istorice dambovitene sunt cu adevarat impresionante si se distribuie pe intregul teritoriu al judetului, nu numai la nivelul Tragovistei.
Aproape ca nu exista asezare damboviteana care sa nu detina repere de interes major in materie de arheologie, istorie, arhitectura, etnografie, arta sau segmente culturale de insemnatate pentru locuitori, dar si pentru valoroasa panoplie de marturii generale ale existentei poporului nostru in acest spatiu inca din vremuri timpurii.
In tentativa de a alcatui un top 10 al acestora, vom enumera in cele ce urmeaza o serie de propuneri cat se poate de interesante, care nadajduim sa va inspire si sa va invite la drumetie pe carari dambovitene:
- Parcul National Bucegi
Se extinde pe o suprafata de peste 32 de mii de hectare, interesand de fapt trei judete: Brasov, Prahova si partea nordica a judetului Dambovita, respectiv la nivelul comunei Moroeni, unde se afla si administratia parcului.
Biodiversitatea regasita la nivelul acestui areal este impresionanta, parcul oferind elemente naturale care favorizeaza formarea de ecosisteme terestre deosebite, ideale pentru a gazdui o flora si o fauna de o mare varietate, dificil de regasit in alte zone nu numai la nivel national, ci si continental.
Lacuri, pesteri, conglomerate stancoase, paduri, vai abrupte, mlastini, blocuri calcaroase, parauri, cascade si cranguri se alterneaza pe intreaga suprafata a parcului, oferind peisaje de o frumusete cu adevarat rapitoare.
- Manastirea Dealu
Se regaseste in imediata apropiere a Targovistei, atestata documentar inca din anul 1431, ca fiind ctitorita chiar de catre Mircea cel Batran, pentru ca ulterior sa fie intarita si reamenajata intr-o forma care se pastreaza intacta si in ziua de azi, de catre Radu cel Mare.
Impresionant este corpul arhitectural al Bisericii Sfantul Nicolae intrucat constituie unul din cele mai importante monumente medievale ale Tarii Romanesti, cu fatade imbracate in piatra fatuita si decoratiuni caracteristice pentru edificiile ridicate in secolele XIV-XVI in aceasta regiune, dar si cu ornamente inspirate din cultura caucaziana, asemenea celor utilizate ulterior pentru fatada bisericii episcopale de la Curtea de Arges.
In pronaosul acestei bisericii se afla atat mormantul domnitorului Radu cel Mare cat si racla ce contine capul retezat al lui Mihai Viteazul, ambele relicve custodite fiind in sarcofage din marmura realizate in perioada 1912-1913 de catre sculptorul Frederic Storck (1872-1942) – una din cele mai proeminente figuri ale artei romanesti din perioada interbelica.
- Zimbraria Neagra de la Bucsani
La circa 30 de kilometri de Targoviste, in cadrul Rezervatiei Negre Bucsani, pot fi admitare exemplare rare de zimbri, care populeaza o arie impadurita de circa 162 de hectare.
Aici se afla de fapt un soi de „pepiniera” speciala de astfel de animale masive, intrucat in cadrul zimbrariei se urmareste facilitatea inmultirii exemplarelor cu scopul de a fi transferate si in alte rezervatii care le pot asigura conditiile necesare perpetuarii speciei.
„Zimbrul este un animal mandru, rezervat si sfios, caruia nu-i place sa se apropie prea mult de oameni (…), dar vizitatorii nostri ii pot admira de la distanta, plecand cu amintiri de neuitat”, se precizeaza la nivelul site-ului oficial al zimbrariei.
- Casa Memoriala I.L. Caragiale
Se afla in localitatea care a imprumutat chiar numele marelui nostru dramaturg, intr-o casa cu aspect rustic-muzeal, care gazduieste documente, scrisori, fotografii si alte marturii scrise care dezvaluie particularitati din viata si activitatea scriitoriceasca a lui Caragiale.
Colectia este impresionanta si include si o serie de volume in editie princeps si rare din opera acestui inegalabil virtuoz al condeiului, ce a reusit sa ilustreze in lucrarile sale ca nimeni altul comicul si tragicul unor realitati complexe si extrem de variate ale unei societati in care diversitatea personajelor acopera o gama coloristica de un veritabil spectacol.
- Statiunea Pucioasa
La aproximativ 20 de kilometri in nord de Targoviste se regaseste orasul-statiune balneara Pucioasa, la o altitudine de circa 400 de metri, intr-o pozitie deosebit de atragatoare, intre colinele dulci care genereaza izvoare sulfuroase benefice pentru tratarea multor patologii.
Apele tamaduitoare se bucura de aprecierea multor vizitatori, nu numai la nivel national ci si de peste hotare, beneficiind de aprofundate descrieri inca din anul 1873, cand academicianul Alfred Nikolaus Bernath-Lendway (1836-1924) le dedica o lucrare incarcata de aprecieri pozitive, propulsand Pucioasa in topul statiunilor balneare de pe intreg Batranul Continent.
- Pestera Ialomita
Este una din perlele Parcului Rezervatie Bucegi, aflata pe versantul drept al Cheilor Ialomitei – subiect preferat al zamislitorilor de legende de pe plaiurile dambovitene inca din vremuri ancestrale.
De numele acestei pesteri sunt legate o multime de ciudatenii – de la presupuse aparitii misterioase de iele si pana la crepuscule bizare, instantanee si cu rol de portal catre universuri necunoscute muritorilor de rand.
In realitate, Pestera Ialomitei nu este chiar asa de spectaculoasa: are o lungime de doar 480 de metri si detine un unic nivel, cu o scurta retea de galerii si Sali, strabatuta fiind de apele unui parau, la aproximativ 18 metri deasupra punctului cel mai profund al vaii.
In imediata vecinatate a pesterii a fost ctitorita si Manastirea Ialomitei, in secolul al XVI-lea, de catre voievodul Tarii Romanesti, Mihnea cel Rau (1462-1510).
- Babele si Sfinxul
Avand dimensiuni si forma similara cu Sfinxul egiptean de la Gizeh, Sfinxul nostru din Bucegi constituie la randul sau o atractie care are darul sa incante privirea nu mai putin decat ruda sa din departari. Si tot astfel dupa cum egiptenii se mandresc cu piramidele lor, romanii au motive intemeiate sa se faleasca la randul lor cu Babele din Bucegi – formatiuni stancoase rare, la fel de intrigante precum Sfinxul.
Aspectul surprinzator al celor doua atractii este dublat de aura mistico-legendara ce le invaluie si nu in ultimul rand asociata a numeroase teorii mai mult sau mai putin bizare, care pivoteaza in jurul ideii ca atat Sfinxul cat si Babele nu ar fi doar formatiuni stancoase cu un profil particular rezultat in urma procesului de eroziune natural, ci fruct al interventiei extraterestrilor, care ar fi poposit in acest loc in vremuri ancestrale, lasand in urma lor sculpturi ciudate pe post de „semnalizatoare”.
Babele au forma unor ciuperci enorme si au fost botezate de unii drept „altare ciclopice ale Caraimanului”, al caror rost ar fi fost acela de a servi drept repere ritualice stravechi, inchinate Pamantului, Cerului, Lunii si Soarelui, la care s-ar adauga si Marte – zeul roman al razboiului, dar si protector al agriculturii si muncilor campului in general.
- Curtea Brancoveneasca din Potlogi (Ansamblul Palatului Brancovenesc)
Curtea domneasca de la Potlogi a fost ctitorita in anul 1698 din porunca lui Constantin Brancoveanu (1654-1714) pentru fiul sau cel mare – in teorie mostenitor al tronului Tarii Romanesti – deci cu mare dragoste si pretuire, dupa cum se desprinde de altfel si din cronicile intocmite odinioara de catre logofatul Radu Greceanu.
„Maria Sa in Bucuresti n-a mai sezut, ci s-a ridicat de au mers la Potlogi, de au vazut casele mariei sale ce se lucra acolo”.
Chiar la intrarea in palatul domnesc, se afla o inscriptie daltuita in piatra, menita sa dainuiasca peste secole pentru a potea dezvalui si in prezent originile si nazuintele marelui domnitor roman:
„Aceste case din temelia lor sunt inaltate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiului sau Constantin Brancoveanul, incepandu-le si sfarsindu-le la leat 7206 (1698) si la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”…
Ansamblul monumental acopera o arie de circa 23.000 de metri petrati, cuprinzand un careu compartimentat in trei zone separate de siruri de cladiri cu portice si ziduri, avand roluri bine definite, respectiv o curte pentru primirea oaspetilor, o a doua pentru slujitori si o zona destinata gradinilor.
Palatul domnesc constituie si in prezent unul din cele mai emblematice monumente arhitecturale civile romanesti din epoca medievala, impunand stilul Brancovenesc peste secole, ca un fenomen artistic ce impletea in mod unic, ingenios si inovativ, elementele artei populare autohtone cu cele decorative renascentiste si orientale, deopotriva.
- Muzeul de Etnografie din Pucioasa (Casa Dobrescu)
Aflat chiar in centrul localitatii Pucioasa, Muzeul de Etnografie este gazduit in incinta Casei Dobrescu – un edificiu cu parter zidit in piatra si cu nivelul superior sprijinit pe trainice grinzi din lemn cioplit, cu acoperis din sindrila si prispa la etaj.
Insasi casa in sine constituie o marturie graitoare pentru valoarea constructiva traditionala subcarpatica in secolul al XIX-lea, iar incinta acesteia ofera spatiu unei rare expozitii etnografice, cuprinzand documente, fotografii, zapisuri, foi de zestre, obiecte si mobilier vechi taranesc, unelte si vase ceramice de o frumusete deosebita.
„Expozitia de la Casa Dobrescu este un punct de referinta pentru cunoasterea etnosului dambovitean si, in acelasi timp, un inedit moment evocator prin care vizitatorul regaseste coordonatele intime ale vietii si spiritualitatii dambovitene”, se precizeaza in descrierea oficiala a muzeului.
- Muzeul Casa-Atelier al gravorului Gabriel Popescu din Gura Vulcanii
Cladirea a fost ridicata in anul 1905 potrivit planurilor executate de arhitectul roman de origine franceza Alexandru Clavel (1875-1916), regasindu-se intr-o arie de coline de un pitoresc cu totul si cu totul aparte.
Gabriel Popescu (1866-1937) a fost primul gravor roman care a studiat temeinic aceasta ramura deosebita a artelor, devenind fondator si titular al catedrei de gravura a Scolii Nationale de Arte Frumoase din Bucuresti, asadar fiind fauritor al invatamantului superior de specialitate intr-un domeniu atat de putin cunoscut si greu accesibil la vremea respectiva.
Incinta gazduieste o expozitie documentara, ustensilele si masinariile de lucru ale gravorului, soba pentru uscatorie, substantele pentru imprimare, presa si alte obiecte gospodaresti care au apartinut artistului.
Muzeul este cu atat mai interesant cu cat in vremurile noastre moderne arta imbratisata de marele gravor roman a intrat intr-un con de umbra, tot mai putine persoane intelegand in prezent valoarea inestimabila a operelor sale.
Bibliografie:
- Vasilescu, Virgil – „Semnele cerului: Cultura si civilizatie carpatica”, 1995;
- Olteanu, Gheorghe – „Repertoriul arheologic al judetului Dambovita”, 2002;
- Popescu, Mihai-Gabriel – „Pagini din istoria culturii Dambovitene”, 2004;
- Cocea, Cristian – „Ghidul Romaniei misterioase”, 2005;
- Coanda, George – „Istoria Targovistei: chronologie enciclopedica”, 2005.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.